Statele membre ale UE trebuie mai întâi să se pună de acord asupra planului de relansare economică după pandemia de coronavirus şi asupra bugetului multianual, a explicat Johansson.

"Sunt gata să prezint Pactul pentru Migraţie şi Azil atunci când va fi momentul, cel mai probabil în septembrie", a anunţat comisarul european.

Elaborarea pactului şi încercarea de a convinge toate cele 27 de state membre ale UE, profund divizate pe acest subiect, să-l accepte, reprezintă fără îndoială cea mai dificilă şi crucială sarcină din portofoliul lui Johansson.

Ani la rând, ţările sudice ale UE au acuzat alte ţări membre de lipsă de solidaritate, în contextul în care multe refuză să preia cota stabilită din zecile de mii de migranţi care ajung în fiecare an în UE pe Marea Mediterană.

În prezent, aşa-numitul Regulament Dublin stipulează că solicitanţii de azil trebuie să depună cererea de azil în prima ţară a UE în care au sosit, un sistem care pune o presiune uriaşă pe Grecia, Italia, Spania şi Malta.

"Este o sarcină grea. Propunerile fostei Comisii nu au fost niciodată acceptate pe deplin", afirmă Johansson.

Viena, Budapesta şi Praga se numără printre capitalele europene care se opun cotelor obligatorii de redistribuire a migranţilor.

Johansson a declarat pentru dpa că este optimistă după discuţiile pe care le-a avut cu fiecare stat membru. "Cred că toată lumea îşi dă seama că trebuie să ajungem la un compromis. Aşa funcţionează Europa", a remarcat comisarul european.