Europa Azi

INTERVIU. Fenomenul fake news în Bulgaria, între combatere şi promovare

post-img

Ştirile false, propaganda şi dezinformarea sunt o gravă problemă şi pentru unele state din Uniunea Europeană. Un exemplu în acest sens este Bulgaria, una dintre cele mai afectate ţări UE de renumitul fenomen – fake news. Potrivit unui raport al Comisiei Europene elaborat în anul 2018, 83% dintre respondenţi susţin că ştirile false reprezintă un pericol pentru democraţie. Subiectul a fost abordat de jurnalista TVR Moldova, Svetlana Gore, care a discutat cu cu Nikolay Marchenko, jurnalist la portalul de investigaţie www.bivol.bg şi membru asociat la Asociaţia Jurnaliştilor Europeni – Bulgaria. Nikolay Marchenko este originar din Republica Moldova, dar activează în calitate de jurnalist de mai mulţi ani în presa bulgară.

- Cât de prezent este fenomenul de „Fake News” în Bulgaria?

„Fake News” este un fenomen foarte prezent în Europa de Est. Se întâmplă din cauză că instituţiile de presă nu se bucură de o independenţă financiară fiindcă acestea beneficiază fie de granturi, fie de stat. În aceste condiţii, se crează un vacuum informaţional. De fapt, în Bulgaria este cam aceeaşi situaţe ca în Republica Moldova şi România. Avem multe site-uri anonime care lansează în spaţiul public ştirile false. Din păcate, acestea sunt greu de verificat de către cititorii simpli. Şi una dintre probleme ar fi că nu există suficiente proiecte media de Fact-checking. Tocmai cu această problemă se confruntă şi portalul www.bivol.bg. În permanenţă se scrie despre noi precum că am fi finanţaţi de George Soros, serviciile de securitate străine, grupările mafiotice sau oligarhii. Evident că nimeni nu poate dovedi acest lucru pentru că nu e adevărat.

- Aşadar, cum luptă jurnaliştii de la Bivol.bg cu ştirile false despre ei şi nu doar?

Pentru noi cei de la Bivol.bg, care suntem o echipă de jurnalişti destul de mică, ne este complicat să combatem ştirile false. Tocmai de aceea, cred că instituţiile mari de presă care au capacitate organizaţională şi financiară ar trebui să îşi asume această responsabilitate socială. De exemplu, o idee ar fi să creeze o rubrică pe site, emisiune la TV sau radio sau pagină în ziar care să fie dedicată ştirilor false şi să aducă explicaţii de rigoare. Între timp, noi - jurnaliştii de la Bivol.bg, despre care se scrie multe lucruri neadevărate, deseori suntem invitaţi la emisiunile de radio şi TV în care vorbim despre impactul investigaţiilor noastre care rezultă în apariţia unor ştiri total false despre noi. 

- Şi întrebarea logică este dacă oamenii cred în aceste ştiri false care circulă în societate?

Fluxul de informaţii de pe reţelele de socializare este enorm şi din acest motiv cititorilor le este greu să verifice corectitudinea ştirilor pentru că, pur şi simplu, nu reuşesc. Şi da, multe dintre ştirile false care circulă pe online nici nu sunt credibile. Pentru început, aceste fake news-uri sunt lansate de către unele site-uri mici, iar apoi sunt preluate de marile instituţii de presă. Când oamenii le văd distribuite doar pe Facebook sau Twiter, oamenii văd că ceva nu este în regulă şi nu prind momeala. Problema este atunci când aceste informaţii sunt preluate intenţionat de unele instituţii mass-media care, aparent, se bucură de o bună reputaţie. Evident că atunci, oamenii cred în tot ce citesc, aud şi văd fără să mai pună nimic la îndoială. De ce se ajunge aici? Pentru că oamenii sunt dezinformaţi şi nu cunosc adevăratul motiv pentru care aşa gen de informaţii sunt lansate în spaţiul public. În acest moment, lupta cu fenomenul fake news devine practic imposibilă. Aşa se face că deja mulţi oameni din Bulgaria sunt derutaţi şi nu mai ştiu în cine pot să aibă încredere.

-De ce unele instituţii de presă rău-intenţionate răspândesc aceste ştiri false?

Care este scopul lor final?Pentru că în joc se află sume colosale de bani. De exemplu, dacă noi - jurnaliştii de la Bivol.bg, investigăm totul despre un oligarh implicat în politică care are afaceri ilegale ce îi aduc venituri de miliarde de, atunci clar că aceste grupări sunt deconspirate şi ei se află în pericol. De multe ori investigăm şi scheme ilegale puse pe roate chiar în interiorul companiilor de stat. Interesele sunt foarte mari şi cu multe zerouri aşa că nu pot fi opriţi de nimeni şi nimic.

- Ce acţiuni întreprinde statul pentru a opri răspândirea acestor ştiri false fie prin intermediul site-urilor dubioase, fie prin intermediul instituţiilor de presă credibile?

Este greu de răspuns la această întrebare. De multe ori aşa se face că statul lucrează cu sau pentru oamenii care au nişte interese meschine ascunse. Astfel, întârzie orice decizie din partea statului. În plus, este greu de lucrat în această direcţie şi din cauză că sistemul din interior se opune. Putem spune chiar că se duce un război între cele două tabere. În acest sens, noi chiar simţim lipsa unor ONG-uri care ar lupta pe bune cu acest fenomen. De multe ori, chiar noi cei de la Asociaţia Jurnaliştilor Europeni - Bulgaria facem ştiri despre acele ştiri false care circulă în presă. Problema este că e foarte greu şi practic imposibil când sunt tirajate de mass-media cu o reputaţie bună. Asta e şi cea mai mare problemă şi se întâmplă din cauză că unele instituţii de presă lucrează pentru persoanele certate cu legea. Lupta e foarte grea aşa că ceea ce putem face noi, ca jurnalişti este mereu să furnizăm informaţia corectă şi să lucrăm onest.