Europa Azi

Germania, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, ameninţă cu extinderea sancţiunilor UE şi la ”alţi responsabili” din Belarus dacă situaţia nu se ameliorează

post-img

Germania, stat care asigură preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a ameninţat luni cu extinderea sancţiunilor impuse împotriva responsabililor din Belarus după violenţele împotriva manifestanţilor care cer plecarea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, reales pentru al şaselea mandat în urma unui scrutin contestat în 9 august, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Luăm în calcul posibilitatea extinderii sancţiunilor şi la alţi responsabili” din Belarus dacă situaţia din teren nu se ameliorează, a declarat presei Steffen Seifert, purtător de cuvânt al cancelarului Angela Merkel.

Acesta a solicitat autorităţilor de la Minsk să renunţe la utilizarea forţei împotriva manifestanţilor, eliberarea ”imediată şi fără condiţii” a celor care au fost încarceraţi şi iniţierea ”unui dialog naţional între guvern, opoziţie şi societate pentru depăşirea acestei crize”, un apel în aceeaşi cheie cu cel lansat de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, în urma unei reuniuni prin videoconferinţă a miniştrilor de externe din statele membre, desfăşurate vineri.

Astfel, potrivit lui Steffen Seibert, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) ”ar putea juca un rol important” în această privinţă, trimiţând o misiune de mediere pentru ”verificarea rezultatelor scrutinului”. OSCE a indicat că nu a trimis observatori în Belarus pentru alegerile prezidenţiale din 9 august, din lipsa unei invitaţii în timp util din parte acestei ţări.

Amintim că vineri, miniştrii de externe din statele membre UE au convenit asupra necesităţii de a-i sancţiona pe cei responsabili de violenţă, represiune şi falsificarea rezultatelor alegerilor prezindenţiale din Belarus. Prin urmare, ”listarea persoanelor vizate de sancţiuni în Belarus va începe imediat”, a precizat Josep Borrell.

”Astăzi, UE a reacţionat în mod unitar şi decisiv în apărarea intereselor şi valorilor UE, în cadrul Uniunii şi dincolo de graniţele noastre. Vom apăra întotdeauna dreptul internaţional, democraţia, drepturile omului şi libertăţile”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate.

Reacţia Germaniei vine înainte de reuniunea extraordinară convocată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Summitul extraordinar va avea loc miercuri, în regim de videoconferinţă. În cadrul acestuia, şefii de stat sau de guvern vor examina, de asemenea, mai multe propuneri de extindere a asistenţei pentru Belarus, printre care crearea unui fond pentru victimele reprimării protestelor, finanţarea proiectelor de susţinere a pluralismului media, consolidarea schimburilor de studenţi între UE şi Belarus şi acordarea unui acces mai facil la piaţa europeană a forţei de muncă pentru lucrătorii belaruşi.

Zeci de mii de oameni au inundat duminică străzile capitalei Minsk, fluturând un imens steag alb şi roşu – culorile opoziţiei – şi cerând „justiţie” şi plecarea lui Lukaşenko de la putere. 

Luni, Aleksandr Lukaşenko a transmis nu vor avea loc noi alegeri prezidenţiale, în pofida cererilor opoziţiei şi a protestelor antiguvernamentale din întreaga ţară. Ulterior, într-o încercare de liniştire a protestatarilor din Belarus, Lukaşenko a transmis că este dispus să împartă puterea, după ce contracandidata sa în alegerile prezidenţiale din 9 august, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania, s-a arătat deschisă să preia conducerea ţării, solicitând în acelaşi timp un cadru legal prin care să se asigure organizarea de noi alegeri corecte.

Dând curs apelului opoziţiei, numeroase întreprinde şi-au întrerupt luni activitatea. Greva s-a răspândit la televiziunea de stat, personalul plecând luni dimineaţa din platourile de emisie. Pe post a apărut un studiou gol, fără prezentatorii de ştiri, pe un ambiental de muzică pop