Live PRIMA PAGINĂ ŞTIRI COVID-19 ROMÂNIA LA ZI RECOMANDĂRI EUROPA AZI PROGRAM EVENIMENTE ŞI CAMPANII DESPRE NOI CONTACTE
„Europa Azi”. Bruxelles-ul dezaprobă restricţiile unilaterale
UE urmează să instituie noi parteneriate europene şi să investească aproape 10 miliarde EUR pentru tranziţia verde şi digitală

UE urmează să instituie noi parteneriate europene şi să investească aproape 10 miliarde EUR pentru tranziţia verde şi digitală

Comisia Europeană a propus astăzi, 23 februarie, instituirea a 10 noi parteneriate europene între Uniunea Europeană, statele membre şi/sau sectorul de profil. Obiectivul este de a accelera tranziţia către o Europă verde, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei şi digitală, precum şi de a transforma industria europeană într-o industrie mai rezilientă şi mai competitivă. UE va asigura finanţare de aproape 10 miliarde EUR, partenerii contribuind la rândul lor cu investiţii de o valoare cel puţin echivalentă finanţării UE. Se estimează că prin corelarea contribuţiilor se vor mobiliza investiţii suplimentare care să sprijine tranziţia şi că se vor crea efecte pozitive pe termen lung în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, mediul şi societatea.

Consiliul European pentru Cercetare urmează să lanseze primele cereri de propuneri din programul-cadru Orizont Europa

Consiliul European pentru Cercetare urmează să lanseze primele cereri de propuneri din programul-cadru Orizont Europa

Comisia Europeană a prezentat programul de lucru pe 2021 al Consiliului European pentru Cercetare. Este primul program de lucru din noul program-cadru european pentru cercetare şi inovare Orizont Europa, aferent perioadei 2021-2027. Include trei cereri principale de propuneri pentru acţiuni de cercetare de frontieră în cuantum total de 1,9 miliarde EUR. Consiliul European pentru Cercetare (CEC) oferă granturi cercetătorilor de vârf de pretutindeni din lume care sunt gata să vină sau să rămână în Europa pentru a-şi duce mai departe descoperirile ştiinţifice şi tehnologice revoluţionare care pot sta în viitor la baza unor noi industrii, pieţe şi inovaţii sociale.

Europa Azi: Lumina de la capătul tunelului

Europa Azi: Lumina de la capătul tunelului

Comisia Europeană a publicat previziunile economice care se vor înregistra în următoarele două semestre ale anului în ţările blocului comunitar. Potrivit Executivului european nivelul de producţie va reveni la cel dinainte de pandemie, mai devreme decât se anticipase. După o contractare generată de pandemie în primul trimestru al acestui an, economia va creşte din nou în primăvară, concomitent cu relaxarea restricţiilor. Această creştere se va accelera în timpul verii. Potrivit prognozelor, economia UE va creşte cu 3,7 %, în acest an, şi cu 3,9 %, în 2022. Economia zonei euro va creşte cu 3,8 % atât în acest an, cât şi în anul următor. Inflaţia va creşte de la 0,3 %, în 2020, la 1,4 %, în 2021, dar va scădea la 1,3 %, în 2022. Mecanismul de redresare şi rezilienţă ar putea stimula o creştere şi mai puternică decât se preconizează, deoarece această finanţare nu a intrat în previziuni.

Europa-Azi: Dezacorduri fundamentale şi neîncredere

Europa-Azi: Dezacorduri fundamentale şi neîncredere

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, aflat astăzi în vizită la Moscova, a spus că Rusia este cel mai mare vecin al Uniunii Europene şi face parte din Europa. Cu toate acestea, evenimentele din această ţară fac dificilă relaţia la care s-a visat în anii 1990, când se vorbea despre o Europă de la Lisabona la Vladivostok. Borrell a spus că relaţiile actuale dintre Uniunea Europeană şi Rusia, "au fost marcate în ultimii ani de dezacorduri fundamentale şi lipsă de încredere". După cum s-a aşteptat, diplomatul-şef al blocului comunitar i-a transmis ministrului de externe rus, Serghei Lavrov, îngrijorarea UE cu privire la condamnarea lui opozantului rus Alexei Navalnîi şi arestarea a mii de susţinători de-ai săi. Şeful diplomaţiei UE a cerut eliberarea lui Navalnîi şi lansarea unei anchete imparţiale cu privire la otrăvirea sa. Statul de drept, drepturile omului, societatea civilă şi libertatea politică sunt esenţiale pentru un viitor comun, atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru Rusia, a explicat Borrell.

„Europa Azi”: Fumători în UE, cu 5% mai puţini până în 2040

„Europa Azi”: Fumători în UE, cu 5% mai puţini până în 2040

Comisia Europeană vrea să reducă proporţia fumătorilor în UE de la 25% la 5%, în următorii 20 de ani. Anunţul a fost făcut cu ocazia Zilei Mondiale a Luptei împotriva Cancerului. Margaritis Schinas, vicepreşedintele Comisiei, a declarat că doreşte să creeze o generaţie de europeni nefumători. Acelaşi lucru este valabil şi pentru consumul de alcool, iar scăderea planificată este de 10% până în 2025. Tot în decurs de 5 ani, va fi dezvoltat şi un nou sistem de depistare a cancerului la nivelul UE. Executivul european a alocat 4 miliarde de euro pentru planul de combatere a cancerului, care include îmbunătăţirea metodelor de diagnosticare timpurie a bolii. În fiecare an, 1,3 milioane de europeni mor din cauza cancerului. Peste 40 la sută dintre îmbolnăviri, pot fi prevenite.

Planul european de combatere a cancerului: O nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament şi de îngrijire

Planul european de combatere a cancerului: O nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament şi de îngrijire

Astăzi, 3 februarie, în ajunul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, Comisia Europeană prezintă Planul european de combatere a cancerului– o prioritate majoră în domeniul sănătăţii a Comisiei von der Leyen şi un pilon esenţial al unei uniuni europene a sănătăţii puternice. Având ca punct de plecare noi tehnologii, cercetare şi inovare, Planul de combatere a cancerului stabileşte o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament şi de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieţii pacienţilor bolnavi de cancer şi a persoanelor care au supravieţuit acestei boli, concentrându-se asupra acţiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Comisia Europeană prelungeşte durata cadrului pentru ajutoare de stat în ţările UE: România va putea injecta bani în economie prin aceste măsuri până la 31 decembrie 2021

Comisia Europeană prelungeşte durata cadrului pentru ajutoare de stat în ţările UE: România va putea injecta bani în economie prin aceste măsuri până la 31 decembrie 2021

Comisia Europeană a decis joi să prelungească până la 31 decembrie 2021 cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat adoptat la 19 martie 2020 pentru a sprijini economia în contextul pandemiei, informează executivul european. Comisia a decis, de asemenea, să extindă sfera de aplicare a cadrului temporar prin majorarea plafoanelor stabilite în acesta şi prin posibilitatea ca, până la sfârşitul anului viitor, anumite instrumente rambursabile să poată fi convertite în granturi directe.

„Europa Azi”: Lupta pentru vaccinuri tot mai aprigă

„Europa Azi”: Lupta pentru vaccinuri tot mai aprigă

Uniunea Europeană insistă ca AstraZeneca să furnizeze blocului comunitar mai multe doze de vaccinuri anti-COVID-19, inclusiv de la două fabrici din Marea Britanie. Săptămâna trecută compania britanico-suedeză a anunţat că livrările în primul trimestru vor fi cu 60% mai scăzute faţă de volumul stabilit iniţial. AstraZeneca a invocat probleme de producţie la o fabrică belgiană. Compania a precizat că vaccinurile destinate ţărilor blocului comunitar sunt produse în patru fabrici aflate pe teritoriul Uniunii Europene. Comisarul UE pentru sănătate, Stella Kyriakides, a replicat însă că, în contract, există patru fabrici listate, dar nu se face diferenţa între Marea Britanie şi Europa. "Fabricile britanice fac parte din acordul nostru avansat de cumpărare şi de aceea trebuie să livreze vaccinuri", a spus Kyriakides. Insistenţa comisarului european nu a trecut neobservată la Londra. Astăzi guvernul britanic a anunţat că va avea grijă ca toate dozele de vaccinuri pentru care a plătit, să fie livrate cetăţenţilor din Regatul Unit.

Miniştrii de externe din UE se reunesc la Bruxelles

Miniştrii de externe din UE se reunesc la Bruxelles

Astăzi, la Bruxelles, va avea loc reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, în cadrul căreia miniştrii europeni şi Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate Josep Borrell vor avea un schimb de opinii referitor la o serie de teme de actualitate, precum strategia UE de distribuire a vaccinurilor către state terţe, cazul Navalnîi, perspectivele de consolidare a relaţiilor transatlantice, evoluţiile recente din relaţia cu Turcia, zona Golfului, Hong-Kong, Venezuela, relaţia UE-Egipt şi altele.

„Europa Azi”: BCE cere o reglementare globală a bitcoinului

„Europa Azi”: BCE cere o reglementare globală a bitcoinului

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a cerut reglementarea la nivel mondial a monedei virtuale Bitcoin. Ea a explicat că, în unele cazuri, criptomoneda a fost folosită în tranzacţii suspecte de spălare a banilor, de aceea trebuie acoperit vidul legislativ de care profită infractorii. Mai mult, săptămâna trecută, Bitcoin a urcat până la aproape 39 de mii de dolari. Este o creştere de peste 900%, comparativ cu martie anul trecut. Aprecierea monedei virtuale s-a produs după ce guvernele au majorat cheltuielile pentru a contracara impactul economic al coronavirusului, provocând temeri privind inflaţia şi devalorizarea dolarului american. Investitorii sunt tot mai convinşi că valuta digitală va fi un activ de durată şi nu o bulă speculativă. Potrivit băncii de investiţii JP Morgan, Bitcoin a devenit un rival pentru aur şi ar putea ajunge să fie tranzacţionat cu până la 146.000 de dolari.

1 2 3 ...
RECOMANDĂRI