Noua politică pentru ţările Parteneriatului Estic, anunţată în martie de Uniunea Europeană, urmează a fi aprobată în cadrul Summitului PaE, la care vor participa şefi de stat şi de guverne. În a doua jumătate a anului, după negocieri ulterioare cu părţile interesate cheie, Comisia şi Serviciul European pentru Relaţii Externe vor propune o listă a sarcinilor realiste şi a rezultatelor preconizate ale cooperării. Valoarea specifică a investiţiilor va fi cunoscută după aprobarea Programului de finanţare multianual al UE.
Programul actual de Parteneriat Estic „20 de rezultate până în 2020” se apropie de final şi este necesară dezvoltarea noilor principii de colaborare. Începând cu luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a organizat consultări publice cu reprezentanţii societăţii civile, guvernelor, mediului de afaceri şi mass-media din ţările Parteneriatului Estic pentru a formula împreună obiective politice pe termen lung. Ca urmare a acestor consultări a fost stabilit în comun proiectul noii politici a Parteneriatului Estic, transmite IPN.
În noua politică sunt identificate cinci domenii principale care vor ajuta parteneriatele să răspundă mai bine provocărilor timpului şi să se concentreze mai mult asupra cetăţenilor obişnuiţi. Este vorba despre economie durabilă; asigurarea statului de drept şi a securităţii; protecţia mediului şi a climei; transformarea digitală şi societate incluzivă.
În politica nouă, mediul şi digitalizarea au devenit domenii prioritare. De asemenea, această politică va promova egalitatea de gen, crearea locurilor de muncă şi oportunităţi economice, în special pentru tineri. Unul dintre domeniile-cheie ale politicii este sporirea durabilităţii. În practică, aceasta înseamnă sprijinirea reformelor pentru modernizarea economiei, dezvoltarea democraţiei, a societăţii civile şi protejarea mediului.
În sfera economică, UE propune aprofundarea integrării economice, precum şi creşterea volumului comerţului, care aproape s-a dublat în ultimul deceniu. UE va continua să sprijine punerea în aplicare a Acordului de Liber Schimb (DCFTA) cu Ucraina, Georgia şi Moldova, precum şi să extindă cooperarea cu ţări din afara DCFTA, de exemplu, prin acorduri industriale.
UE va investi în transformarea digitală a ţărilor partenere şi în integrarea lor în piaţa Digitală Unică a UE. Printre cele mai aşteptate rezultate în acest domeniu se numără reducerea preţurilor de roaming, extinderea infrastructurii în bandă largă şi accesul la internet, sisteme electronice de gestionare convenabile.
UE şi guvernele ţărilor partenere vor continua lucrul în comun pentru combaterea corupţiei, pentru a asigura independenţa şi imparţialitatea sistemului de justiţie, cât şi pentru a îmbunătăţi guvernarea publică.
Uniunea Europeană a elaborat o strategie de combatere a dezinformării orientate împotriva valorilor europene. Va exista mai multă comunicare cu privire la rezultatele pozitive ale cooperării dintre UE şi ţările partenere, lucrul cu tinerii şi programe de formare pentru combaterea ameninţărilor hibride.
De asemenea, UE va oferi sprijin ţărilor partenere în domeniul sănătăţii – să modernizeze facilităţile medicale, să introducă sisteme electronice, să antreneze personalul medical şi să facă asistenţa medicală accesibilă tuturor. Acest lucru va ajuta la tratarea mai eficientă a bolilor infecţioase şi non-infecţioase, inclusiv COVID-19.
În noua politică sunt identificate cinci domenii principale care vor ajuta parteneriatele să răspundă mai bine provocărilor timpului şi să se concentreze mai mult asupra cetăţenilor obişnuiţi. Este vorba despre economie durabilă; asigurarea statului de drept şi a securităţii; protecţia mediului şi a climei; transformarea digitală şi societate incluzivă.
În politica nouă, mediul şi digitalizarea au devenit domenii prioritare. De asemenea, această politică va promova egalitatea de gen, crearea locurilor de muncă şi oportunităţi economice, în special pentru tineri. Unul dintre domeniile-cheie ale politicii este sporirea durabilităţii. În practică, aceasta înseamnă sprijinirea reformelor pentru modernizarea economiei, dezvoltarea democraţiei, a societăţii civile şi protejarea mediului.
În sfera economică, UE propune aprofundarea integrării economice, precum şi creşterea volumului comerţului, care aproape s-a dublat în ultimul deceniu. UE va continua să sprijine punerea în aplicare a Acordului de Liber Schimb (DCFTA) cu Ucraina, Georgia şi Moldova, precum şi să extindă cooperarea cu ţări din afara DCFTA, de exemplu, prin acorduri industriale.
UE va investi în transformarea digitală a ţărilor partenere şi în integrarea lor în piaţa Digitală Unică a UE. Printre cele mai aşteptate rezultate în acest domeniu se numără reducerea preţurilor de roaming, extinderea infrastructurii în bandă largă şi accesul la internet, sisteme electronice de gestionare convenabile.
UE şi guvernele ţărilor partenere vor continua lucrul în comun pentru combaterea corupţiei, pentru a asigura independenţa şi imparţialitatea sistemului de justiţie, cât şi pentru a îmbunătăţi guvernarea publică.
Uniunea Europeană a elaborat o strategie de combatere a dezinformării orientate împotriva valorilor europene. Va exista mai multă comunicare cu privire la rezultatele pozitive ale cooperării dintre UE şi ţările partenere, lucrul cu tinerii şi programe de formare pentru combaterea ameninţărilor hibride.
De asemenea, UE va oferi sprijin ţărilor partenere în domeniul sănătăţii – să modernizeze facilităţile medicale, să introducă sisteme electronice, să antreneze personalul medical şi să facă asistenţa medicală accesibilă tuturor. Acest lucru va ajuta la tratarea mai eficientă a bolilor infecţioase şi non-infecţioase, inclusiv COVID-19.
