Europa Azi

Bugetul UE pe 2022: Accelerarea redresării Europei şi avansarea către un viitor verde, digital şi rezilient

post-img

Ieri, 8 iunie, Comisia a propus un buget anual al UE pe 2022 în valoare de 167,8 miliarde EUR, care va fi completat de granturi cu o valoare estimată de aproximativ 143,5 miliarde EUR din cadrul instrumentului NextGenerationEU. Capacitatea combinată a acestor două instrumente va mobiliza investiţii semnificative menite să stimuleze redresarea economică, să protejeze durabilitatea şi să creeze locuri de muncă. Se va acorda prioritate cheltuielilor legate de tranziţia verde şi digitală pentru a se asigura că Europa devine mai rezilientă şi este pregătită pentru viitor.

Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul UE, a declarat: „Propunem un nivel de sprijin financiar fără precedent pentru a consolida redresarea Europei în urma crizei economice şi sanitare. Vom ajuta persoanele, întreprinderile şi regiunile cele mai afectate de pandemie. Vom investi în rezilienţa şi în modernizarea Europei prin intermediul tranziţiei verzi şi digitale. Principalele noastre priorităţi sunt readucerea Europei pe drumul cel bun, accelerarea redresării sale şi asigurarea faptului că este pregătită pentru viitor.”

Proiectul de buget pe 2022, consolidat de instrumentul NextGenerationEU, direcţionează fonduri către domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact, în funcţie de nevoile cele mai importante în materie de redresare ale statelor membre ale UE şi ale partenerilor noştri din întreaga lume.

Fondurile vor contribui la reconstrucţia şi modernizarea Uniunii, prin încurajarea tranziţiei verzi şi digitale, prin crearea de locuri de muncă şi prin consolidarea rolului Europei în lume.

Bugetul reflectă priorităţile politice ale UE, care sunt relevante pentru asigurarea unei redresări durabile. În acest scop, Comisia propune alocarea următoarelor sume (ca angajamente):

  • 118,4 miliarde EUR sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF), pentru a atenua impactul economic şi social al pandemiei de COVID-19 şi a face economiile şi societăţile din UE mai durabile, mai reziliente şi mai bine pregătite pentru provocările şi oportunităţile tranziţiei verzi şi digitale;
  • 53,0 miliarde EUR politicii agricole comune şi 972 de milioane EUR Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime, pentru fermierii şi pescarii din Europa, dar şi pentru consolidarea rezilienţei sectorului agroalimentar şi a sectorului pescuitului şi pentru asigurarea anvergurii necesare a măsurilor de gestionare a crizelor. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ar putea primi încă 5,7 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU;
  • 36,5 miliarde EUR pentru dezvoltare regională şi coeziune, la care se adaugă 10,8 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU în cadrul REACT-EU pentru a sprijini răspunsul în situaţii de criză şi repararea daunelor provocate de criză;
  • 14,8 miliarde EUR pentru sprijinirea partenerilor şi a intereselor noastre în lume, din care 12,5 miliarde EUR în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională – Europa în lume (IVCDCI – Europa în lume) şi 1,6 miliarde EUR pentru ajutor umanitar (HUMA);
  • 13,1 miliarde EUR pentru cercetare şi inovare, din care 12,2 miliarde EUR pentru programul emblematic de cercetare al Uniunii – Orizont Europa. Acesta ar putea primi încă 1,8 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU;
  • 5,5 miliarde EUR pentru investiţii strategice europene, din care 1,2 miliarde EUR pentru InvestEU în vederea realizării priorităţilor-cheie (cercetarea şi inovarea, dubla tranziţie verde şi digitală, sectorul sănătăţii şi tehnologiile strategice), 2,8 miliarde EUR pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătăţirii infrastructurii transfrontaliere şi 1,2 miliarde EUR pentru programul Europa digitală în vederea conturării viitorului digital al Uniunii. InvestEU ar putea primi încă 1,8 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU;
  • 4,7 miliarde EUR pentru componenta „Capitalul uman, coeziune socială şi valori”, din care 3,4 miliarde EUR pentru Erasmus+ în vederea creării de oportunităţi de educaţie şi mobilitate pentru cetăţeni, 401 milioane EUR pentru sprijinirea artiştilor şi a creatorilor din întreaga Europă şi 250 de milioane EUR pentru promovarea justiţiei, a drepturilor şi a valorilor;
  • 2,1 miliarde EUR pentru cheltuieli destinate spaţiului, în special pentru Programul spaţial european, în cadrul căruia vor fi reunite acţiunile Uniunii în acest domeniu strategic;
  • 1,9 miliarde EUR pentru mediu şi politici climatice, din care 708 milioane EUR pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice şi adaptării la acestea, şi 1,2 miliarde EUR pentru Fondul pentru o tranziţie justă în vederea asigurării faptului că tranziţia verde aduce beneficii tuturor. Fondul pentru o tranziţie justă ar putea primi încă 4,3 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU;
  • 1,9 miliarde EUR pentru protejarea frontierelor, din care 780 de milioane EUR pentru Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) şi 758 de milioane EUR pentru Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex);
  • 1,9 miliarde EUR pentru a sprijini ţările candidate şi potenţial candidate să îndeplinească cerinţele procesului de aderare la Uniune, în principal prin intermediul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare (IPA III);
  • 1,3 miliarde EUR pentru cheltuielile legate de migraţie, din care 1,1 miliarde EUR pentru sprijinirea migranţilor şi a solicitanţilor de azil în conformitate cu valorile şi priorităţile noastre;
  • 1,2 miliarde EUR pentru abordarea provocărilor în materie de apărare şi securitate comună, din care 950 de milioane EUR pentru sprijinirea dezvoltării capabilităţilor şi a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA) şi 232 de milioane EUR pentru sprijinirea mobilităţii militare;
  • 905 milioane EUR pentru a asigura funcţionarea pieţei unice, inclusiv 584 de milioane EUR pentru Programul privind piaţa unică şi aproape 200 de milioane EUR pentru activităţi legate de combaterea fraudei, fiscalitate şi vamă;
  • 789 de milioane EUR pentru Programul „UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetăţenilor, precum şi 95 de milioane EUR pentru mecanismul de protecţie civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată trimite rapid asistenţă operaţională în caz de criză. RescEU ar putea primi încă 680 de milioane EUR din instrumentul NextGenerationEU;
  • 600 de milioane EUR pentru securitate, din care 227 de milioane EUR pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată şi criminalitatea informatică.

Proiectul de buget pe 2022 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârşitul anului 2020, şi urmăreşte să transforme priorităţile acestuia în rezultate anuale concrete. Prin urmare, o parte semnificativă a fondurilor va fi consacrată combaterii schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivul cheltuirii unui procent de 30 % din bugetul pe termen lung şi din instrumentul de redresare NextGenerationEU pentru această prioritate de politică.

Proiectul de buget al UE pe 2022 include cheltuielile din cadrul instrumentului NextGenerationEU, care vor fi finanţate prin împrumuturi de pe pieţele de capital, şi cheltuielile acoperite de creditele din cadrul plafoanelor bugetare pe termen lung, care sunt finanţate din resurse proprii. Pentru acestea din urmă, în proiectul de buget sunt propuse două sume pentru fiecare program – angajamente şi plăţi. „Angajamentele” se referă la fondurile care pot fi convenite prin contracte în cursul unui an, iar „plăţile” desemnează sumele plătite efectiv. În cadrul bugetului UE propus pentru 2022, angajamentele se ridică la 167,8 miliarde EUR, iar plăţile la 169,4 miliarde EUR. Toate sumele sunt exprimate în preţuri curente.

Plăţile efective din cadrul instrumentului NextGenerationEU – şi nevoile de finanţare pentru care Comisia Europeană va încerca să obţină finanţare de pe piaţă – pot fi mai mici şi se vor baza pe estimări precise care evoluează în timp. Comisia va continua să publice planuri de finanţare semestriale prin care va oferi informaţii cu privire la volumele emisiunilor planificate în lunile următoare.

Cu un buget de 807 miliarde EUR în preţuri curente, NextGenerationEU va contribui la repararea daunelor economice şi sociale imediate cauzate de pandemia de COVID-19 şi la pregătirea UE pentru viitor. Acest instrument va contribui la construirea unei UE în urma pandemiei de COVID-19 care va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă şi mai bine pregătită să facă faţă provocărilor actuale şi viitoare. Pilonul central al instrumentului NextGenerationEU este Mecanismul de redresare şi rezilienţă – un instrument de acordare de granturi şi de împrumuturi pentru sprijinirea reformelor şi a investiţiilor în statele membre ale UE. Contractele/angajamentele din cadrul NextGenerationEU pot fi încheiate până la sfârşitul anului 2023, plăţile legate de împrumuturi urmând să fie efectuate până la sfârşitul anului 2026.

În urma aprobării deciziei privind resursele proprii de către toate statele membre ale UE, Comisia poate începe acum să adune resurse pentru a finanţa redresarea Europei prin intermediul instrumentului NextGenerationEU.