Potrivit MAE, înaintea reuniunii, miniştrii de Externe şi Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate vor participa la un mic dejun informal cu ministrul Afacerilor Externe al Arabiei Saudite, Faisal Bin Farhan Al Saud.

''În cadrul schimbului de opinii cu oficialul saudit, ministrul Bogdan Aurescu va reitera interesul pentru continuarea progreselor în dialogul dintre Arabia Saudită şi UE, inclusiv în domeniul drepturilor omului, şi va aborda situaţia regională, inclusiv Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, ocazie cu care va reitera poziţia României şi va expune evaluarea părţii române cu privire la perspectivele de evoluţie ale Procesului, evaluare rezultată inclusiv în urma vizitei sale de luna trecută din Statul Israel şi Palestina'', precizează MAE.

În cadrul reuniunii CAE, vor fi trecute în revistă, din perspectiva evoluţiilor recente, o serie de subiecte de actualitate, precum situaţia din Nagorno-Karabah, Planul de Acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia 2020 - 2024, situaţia din Mozambic, pregătirile pentru Summitul UE - Ucraina, situaţia din Venezuela, precum şi relaţiile cu R. Kârgâză.

Pe agenda de discuţii a reuniunii figurează situaţia din Belarus, evoluţiile din cadrul Dialogului Belgrad - Priştina, relaţiile UE cu Rusia şi relaţiile UE cu America Latină şi Caraibi.

În cadrul unui dejun informal, miniştrii de Externe vor avea un schimb de opinii privind modalităţile de a stimula un multilateralism eficient în relaţiile internaţionale.

Ministrul Bogdan Aurescu se va referi la evoluţiile recente din Nagorno-Karabah şi va reitera poziţia consecventă a României de încurajare a soluţionării paşnice a conflictului, cu respectarea principiilor şi normelor de drept internaţional. De asemenea, va încuraja părţile să respecte recent convenita încetare a focului, ca bază a reluării negocierilor pe fond, cu medierea copreşedinţilor Grupului de la Minsk al OSCE, informează sursa citată.

În ceea ce priveşte situaţia din Belarus, ministrul Bogdan Aurescu va exprima preocuparea faţă de evoluţiile din această ţară şi va arăta nevoia de reacţie şi de acţiune fermă şi rapidă a UE, România fiind printre statele care au co-sponsorizat, în urmă cu câteva zile, o iniţiativă care solicită sancţiuni suplimentare. Susţinerea de sancţiuni suplimentare din partea României, inclusiv la cel mai înalt nivel, este justificată în contextul deteriorării continue a situaţiei, urmând a fi reafirmată, totodată, solidaritatea cu Polonia şi Lituania, în urma presiunii exercitate de autorităţile belaruse asupra ambasadelor acestor ţări la Minsk. De altfel, România s-a alăturat pe 9 octombrie statelor UE care şi-au rechemat ambasadorii de la Minsk pentru consultări, arată MAE.

Şeful diplomaţiei române va saluta abordarea Dialogului Belgrad - Priştina la Consiliul Afaceri Externe, în urma solicitării României, alături de alte state membre, şi va exprima susţinerea activă a României pentru eforturile Reprezentantului Special al UE pentru Dialogul Belgrad - Priştina şi alte aspecte regionale din Balcanii de Vest, Miroslav Lajcak, în vederea unui pachet cuprinzător de acorduri între cele două părţi.

Discuţiile referitoare la relaţiile UE cu Federaţia Rusă vizează o analiză aprofundată, inclusiv din perspectiva cazului Navalnîi. Ministrul român va susţine introducerea de sancţiuni suplimentare, în urma confirmării de către Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice a otrăvirii lui Navalnîi cu un agent chimic din grupul Novichok, precizează MAE.

Discuţia privind America Latină şi Caraibi va urmări definirea sprijinului UE pentru regiune, inclusiv pentru a contracara efectele pandemiei de COVID-19. Poziţia României are în vedere solidaritatea faţă de regiune, susţinerea pentru revitalizarea dialogului politic şi consolidarea cooperării cu statele din regiune, cu viziuni similare UE la nivel multilateral.

În cadrul dezbaterii privind susţinerea multilateralismului, ministrul Bogdan Aurescu va evidenţia faptul că un multilateralism eficient se bazează pe respectarea dreptului internaţional şi a valorilor democratice, precum şi pe importanţa cooperării cu statele cu aceleaşi viziuni la nivel internaţional şi a consolidării relaţiei transatlantice.