Regulamentul Aarhus stabileşte modul în care UE şi statele sale membre pun în aplicare Convenţia internaţională de la Aarhus, al cărei obiectiv este de a garanta accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu. Acordul provizoriu este supus aprobării ambelor instituţii, după care va fi adoptat în mod formal prin procedura legislativă ordinară, relatează sursa citată.

„UE şi statele sale membre şi-au asumat un angajament ferm faţă de principiile Convenţiei de la Aarhus. Acordul la care s-a ajuns răspunde preocupărilor exprimate de Comitetul pentru examinarea respectării dispoziţiilor Convenţiei de la Aarhus în cazul respectiv şi ne oferă o bază solidă pentru a ne prezenta poziţia unitară în cadrul reuniunii părţilor la Convenţia de la Aarhus din octombrie 2021”, a declarat Tamara Weingerl Požar, reprezentant permanent adjunct al Sloveniei pe lângă UE.

„Scopul propunerii este de a se asigura că UE respectă pe deplin convenţia în ceea ce priveşte dreptul publicului la revizuirea actelor administrative. Acestea sunt acte fără caracter legislativ adoptate de o instituţie sau de un organ al UE, care au efecte juridice şi externe şi conţin dispoziţii care, datorită efectelor lor, pot contraveni dreptului mediului”,  mai adăugat aceasta.

Negociatorii Consiliului şi Parlamentului au convenit, printre altele:

• să extindă calitatea procesuală activă în plus faţă de ONG-uri, permiţând astfel altor membri ai publicului să solicite reexaminări interne ale actelor administrative în anumite condiţii. Membrii publicului trebuie fie să demonstreze că presupusa încălcare a dreptului mediului afectează drepturile lor şi că, în comparaţie cu publicul larg, sunt afectaţi în mod direct de o astfel de încălcare; fie să demonstreze existenţa unui interes public suficient şi că cererea este susţinută de cel puţin 4 000 de membri ai publicului care îşi au reşedinţa sau sunt stabiliţi în cel puţin 5 state membre, cu cel puţin 250 de membri ai publicului fiind rezidenţi sau stabiliţi în fiecare dintre statele membre respective. În ambele cazuri, membrii publicului sunt reprezentaţi de un ONG sau de un avocat;
• să includă în domeniul actelor administrative dispoziţiile actelor administrative care necesită măsuri de punere în aplicare la nivel naţional sau la nivelul Uniunii;
• să nu se elimine din regulament exceptarea actelor administrative privind ajutoarele de stat (această chestiune de conformitate face obiectul unei alte cauze aflate pe rolul Comitetului pentru examinarea respectării dispoziţiilor Convenţiei de la Aarhus);
• să impună instituţiilor şi organelor UE obligaţia de a publica cererile de reexaminare şi deciziile cu privire la acestea.

Context şi etapele următoare

UE pune în aplicare Convenţia de la Aarhus prin intermediul Regulamentului (CE) nr. 1367/2006. Acest regulament permite persoanelor fizice şi organizaţiilor neguvernamentale (ONG-uri) să iniţieze proceduri în faţa instanţelor europene împotriva deciziilor instituţiilor şi organelor UE.

În urma unei plângeri depuse de un ONG în 2008, în care se susţinea nerespectarea de către UE a Convenţiei de la Aarhus privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, Comitetul pentru examinarea respectării dispoziţiilor Convenţiei de la Aarhus a concluzionat, în cauza C-32 pe 2017, că UE nu a respectat articolul 9 alineatele (3) şi (4) din convenţie referitor la accesul membrilor publicului la justiţie.

În consecinţă, Consiliul a adoptat în 2018 o decizie prin care îi solicita Comisiei să prezinte un studiu privind opţiunile pe care le are Uniunea pentru a răspunde concluziilor Comitetului pentru examinarea respectării dispoziţiilor Convenţiei de la Aarhus, precum şi, dacă este cazul, având în vedere rezultatele studiului, o propunere de modificare a Regulamentului Aarhus.

La 14 octombrie 2020, Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă de modificare a Regulamentului Aarhus nr. 1367/2006 pentru a permite un control public mai bun al actelor UE care afectează mediul. Modificările propuse sunt menite să faciliteze procesul de solicitare a reexaminării unor astfel de acte de către instituţiile UE, în scopul unei mai bune asigurări a protecţiei mediului.

La 17 decembrie 2020, Consiliul a ajuns la o abordare generală cu privire la propunere, permiţând preşedinţiei Consiliului să înceapă negocierile în cadrul trilogurilor cu Parlamentul European.

Textul acordului provizoriu, aprobat de ambasadorii statelor membre, urmează acum a fi transmis spre aprobare Comisiei pentru mediu a Parlamentului. Dacă va fi aprobat, în lunile următoare Parlamentul European şi apoi Consiliul vor adopta textul în primă lectură fără amendamente.