Potrivit Promo-LEX, în perioada 10-23 octombrie, cei opt pretendenţi la fotoliul de preşedinte au colectat venituri de circa 6 milioane lei, iar suma cheltuielilora fost de peste 7 milioane de lei. Totuşi, experţii susţin că nu s-ar fi raportat costuri pentru toate activităţile de campanie. În total, suma rămasă nedeclarată este de circa 3,8 milioane de lei. 

PAVEL POSTICĂ, coordonator de programe Asociaţia Promo-LEX: "Violeta Ivanov nu ar fi raportat peste 1,5 milioane lei, Igor Dodon – 900 mii lei, Andrei Năstase – 500 mii lei, Renato Usatîi 290 mii lei, Mai Sandu 280 mii lei, Octavian Ţîcu – 74 mii lei, Tudor Deliu – 60 de mii de lei, Dorin chirtoacă – 26 mii lei. 54,05". 

CHELTUIELI NEDECLARATE DE CANDIDAŢI

Violeta Ivanov: 1,5 milioane lei
Igor Dodon: 900 mii lei
Andrei Năstase: 500 mii lei
Renato Usatîi: 290 mii lei
Maia Sandu: 280 mii lei
Octavian Ţîcu: 74 mii lei
Tudor Deliu: 60 de mii lei
Dorin Chirtoacă: 26 mii lei

Cei de la Promo-LEX spun că la final de campanie, toţi candidaţii s-au activizat şi au organizat aproape o mie de activităţi cu tentă electorală. Problema e că nu toate au avut loc în limitele legale. 

PAVEL POSTICĂ, coordonator de programe Asociaţia Promo-LEX: "Două cazuri atestate care pot fi calificate drept corupere a alegătorilor. În ambele situaţii e vorba de simpatizanţi care au făcut agitaţie în favoarea lui Igor Dodon. Cel puţin cinci cazuri de implicarea  imaginii persoanelor straine şi instituţii. În 3 cazuri - Maia Sandu, câte un caz – Igor Dodon, Dorin Chirtoacă. Şi primele 9 cazuri de intimidare, distrugere a panourilor. Din câte se vede, tensiunea pe final de campanie creşte".

Experţii Promo-LEX au oonstatat şi o nouă procedură de a face campanie iar unii funcţionarii publici şi-au luat concediu cu scopul de a susţine un concurent electoral. S-au raportat cel puţin 52 de astfel de situaţii. S-au înregistrat şi cel putin 24 de noi cazuri de utilizare a resurselor administrative. 

PAVEL POSTICĂ, coordonator de programe Asociaţia Promo-LEX: "Cu regret, în majoritatea cazurilor este vorba de campania lui Igor Dodon - 21 de cazuri şi 3 cazuri de activităţi în favoarea lui Deliu".

O altă constatare vizează incertitudinile privind tirajul buletinelor de vot. S-au aprobat cu 300 de mii mai puţine decât numărul total de alegători. Paradoxal însă, s-au găsit cel puţin trei cazuri unde, în mod surprinzător, numărul de buletine de vot e mai mare decât cel al votanţilor înscrişi pe listele electorale. 

PAVEL POSTICĂ, coordonator de programe Asociaţia Promo-LEX: "Este vorba de Chişinău unde sunt buletine mai mult decât numărul de alegători incluşi în registrul de stat. Şi avem deviere la două raioane, destul de mici. Raionul Dubăsari cu 1000 de buletine mai mult. Şi Taraclia cu 500 buletine mai multe decât persoane incluse în registrul de stat".

Până la această oră, CEC a acrediat 2182 de observatori, dintre care 1183 naţionali şi 299 internaţionali. Comparativ cu alegerile parlamentare din 2019, se constată o scădere dramatică, cu 45%, în cazul observatorilor naţionali şi cu 60% privind cei internaţionali. Şi de această dată, CEC nu a îndepărtat toate erorile din listele electorale. 

PAVEL POSTICĂ, coordonator de programe Asociaţia Promo-LEX: "Sunt încă în listele electorale persoane decedate, foarte multe erori de adrese, există cazuri când alegătorii sunt atribuiţi eronat la alte localitate sau, din contra, nu se regăsesc în listele electorale". 

Raportul Asociaţiei Promo-LEX a fost elaborat cu suportul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, precum şi al Consiliului Europei.