Campania electorală: Promo-LEX constată tot mai multe cazuri de utilizare a resurselor administrative, discursuri de ură şi instigare de discriminare
Sursa foto:Promo-LEX Vizualizari:

Campania electorală: Promo-LEX constată tot mai multe cazuri de utilizare a resurselor administrative, discursuri de ură şi instigare de discriminare

Promo-LEX constată tot mai multe cazuri ce pot fi calificate drept utilizare a resurselor administrative, dar şi creşterea numărului de cazuri de discurs de ură şi instigare la discriminare de 2,6 ori. În perioada de observare (30 septembrie – 13 octombrie), a fost atestată sporirea numărului de evenimente electorale, cazuri de nerespectare a regulilor instituite de Comisiile Teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică, precum şi primele cazuri de implicare a cultelor religioase în campania electorală a unui candidat.

Incertitudini legale care generează inegalităţi  de şanse pentru concurenţii electorali

Misiunea de Observare Promo-LEX atrage atenţia asupra neclarităţilor privind legalitatea susţinerii de către un partid politic a candidatului independent, inclusiv din perspectiva raportării lacunare a finanţării campaniei electorale, dar şi a implicării în campania electorală a partidelor politice care oficial nu participă în alegeri. Constatăm implicarea membrilor şi simpatizanţilor PSRM, partid care nu a desemnaţi candidaţi, în campania electorală a CI Igor Dodon. De asemenea, atestăm reglementarea insuficientă a mecanismului de suspendare a Preşedintelui Republicii Moldova pentru participare în campania electorală.

În mod repetat, ca şi la alegerile prezidenţiale din 2016, MO Promo-LEX constată reglementări legale care afectează egalitatea şanselor pentru concurenţi din perspectiva începerii concomitente a campaniei electorale.

Concurenţi electorali mai activi, incidente mai multe

În debutul campaniei electorale, MO Promo-LEX atestă sporirea de circa 5 ori, comparativ cu perioada precedentă de raportare, a numărului de evenimente electorale identificate – 595. Dintre acestea, potrivit observatorilor 39% au fost efectuate de Igor Dodon (CI),  22% – Renato Usatîi, 19% – Maia Sandu (PAS).

La fel, se atrage atenţia asupra a cel puţin 6 cazuri ce pot fi calificate drept nerespectare a regulilor de sănătate publică instituite de Comisiile Teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică pe aspectul de desfăşurare a întrunirilor, vizându-i pe Igor Dodon (CI) – 3 cazuri; Maia Sandu (PAS) – 2 cazuri; şi 1 caz – Tudor Deliu (PLDM).

Observatorii Promo-LEX au raportat cel puţin 18 cazuri ce pot fi calificate drept utilizare a resurselor administrative, dintre care: 14 – Igor Dodon (CI), câte un caz – Tudor Deliu (PLDM), Renato Usatîi (PN), Andrei Năstase (PPPDA) şi Violeta Ivanov (PPŞ).

În creştere este numărul de cazuri ce pot fi calificate drept utilizare a imaginii persoanelor oficiale străine şi a imaginilor ce reprezintă instituţii/simboluri de stat, fiind identificate şi raportate cel puţin 7 cazuri. Dintre acestea, câte două cazuri se referă la Maia Sandu (PAS), Andrei Năstase (PPPDA) şi Dorin Chirtoacă (BE Unirea), iar într-un caz e vizat Tudor Deliu (PLDM).

De asemenea, au fost raportate cel puţin două cazuri în care au fost implicaţi reprezentanţi ai cultelor religioase în campania electorală a candidatului Igor Dodon (CI).

Cheltuieli de cel puţin 809 477 lei neraportate de către candidaţi

Potrivit datelor publicate pe pagina oficială a CEC, din cei 8 candidaţi înregistraţi, unul (Octavian Ţîcu) nu a depus nici raport şi nici demers de neefectuare a cheltuielilor. Principala sursă a veniturilor declarate de către concurenţii electorali, pentru prima săptămână de campanie electorală, o constituie donaţiile din partea persoanelor fizice. Misiunea, atestă un transfer de pe contul curent al unui partid în contul „Fond electoral” care depăşeşte plafonul de 95 436 lei stabilit pentru persoane juridice prin circulara CEC din 15 septembrie 2020, totuşi o reacţie a CEC la acest fapt încă nu a avut loc.

Totodată, constatăm că 566 persoane fizice au donat în bani 7, 68 mil. de lei, au urmat donaţiile în mărfuri şi servicii în valoare de 1 302 239 de lei. Misiunea notează că declararea donaţiilor materiale este o practică pozitivă de asigurare a transparenţei campaniei electorale. Totuşi, declararea acestor donaţii în afara contului „Fond electoral” riscă să diminueze din corectitudinea raportării şi să servească drept o modalitate de ocolire a rigorile de verificare a fluxurilor financiare din contul „Fond electoral”.

Potrivit observării, în mod repetat, niciun concurent electoral nu raportează cheltuielile pentru activitatea agitatorilor şi nici nu declară serviciile acestora drept donaţii materiale. Aşadar, potrivit estimărilor, 6 concurenţi electorali au omis reflectarea completă a cheltuielilor de campanie în cuantum de cel puţin 809 477 de lei: Igor Dodon(CI)- 474 856 lei, Andrei Năstase(PPPDA) – 111 531 lei, Violeta Ivanov (PPŞ) – 105 236 lei,  Maia Sandu(PAS) – 67 812 lei, Renato Usatîi – 29 598 lei, Tudor Deliu (PLDM) 20 444 lei.

Campanie electorală cu tot mai multe mesaje de ură şi discriminare

Regretăm creşterea numărului de cazuri de utilizare a discursului de ură atât de către candidaţi, cât şi de către politicieni, lideri de opinie, jurnalişti şi cetăţeni. Doar în perioada de referinţă au fost identificate cel puţin 63 cazuri noi, cu 39 mai multe decât în perioada precedentă de monitorizare.

Dintre acestea, în 39 cazuri autorul acestui tip de discurs a fost candidatul Renato Usatîi (PN), iar în alte două cazuri Andrei Năstase (PPPDA) şi  Octavian Ţîcu (PUN). Alte 15 cazuri de mesaje de ură şi/sau instigare la discriminare i-au vizat pe 5 din cei 8 candidaţi înscrişi în cursa electorală. Astfel, Igor Dodon a fost vizat în 4 cazuri,  Maia Sandu – 6 cazuri, Renato Usatîi – 2 cazuri, Octavian Ţîcu şi Dorin Chirtoacă în câte un caz.

Asociaţia Promo-LEX atrage atenţia asupra faptului că acest tip de discurs afectează nu doar candidaţii, dar şi persoanele care fac parte din diferite grupuri sociale (femei, persoane LGBT, persoane cu dizabilităţi etc). În acelaşi timp, constatăm că în niciunul dintre cazurile de discurs de ură sau instigare la discriminare înregistrate la posturile TV, moderatorii emisiunilor nu au reacţionat.

Activitatea organelor electorale în condiţii de pandemie

Potrivit observatorilor Promo-LEX, nu toate CECE respectă cerinţele privind activitatea în condiţii de pandemie: 12 (34%) consilii nu deţin registrul de monitorizare a temperaturii funcţionarilor electorali, cel puţin 18 (50%) CECE nu efectuează termometria vizitatorilor, iar în cazul a 4 CECE (11%) nu se regăsesc informaţii privind regulile de protecţie a sănătăţii în perioada pandemiei.

Privind activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare(BESV), constatăm că în cazul a cel puţin 48 BESV nu a fost respectată componenţa dintr-un număr impar de membri, iar în cazul a trei din talul de 116 birouri observate în perioada de referinţă, nu a fost respectată procedura de vot deschis.

Din perspectiva de gen, componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare(BESV) este constituită în mare parte din femei – 83%. În componenţa a 468 BESV nu este nici un bărbat.

BESV constituite fără participarea autorităţilor locale

Chiar dacă prevederile legale stabilesc că trei membri BESV se propun de către consiliile locale, Promo-LEX constată că în componenţa a cel puţin 355 de birouri electorale (18%) nu sunt membri din partea APL. Subliniem că nici un BESV constituit de CECE nr. 1 Chişinău nu are membri desemnaţi de APL. Potrivit observatorilor Promo-LEX, în lipsa deciziei consiliului municipal pe acest subiect, majoritatea absolută a membrilor BESV au fost desemnaţi din Registrul Funcţionarilor Electorali (RFE), gestionat de CEC. În context apare întrebarea dacă persoanele respective cu adevărat sunt în listele RFE, sau procedura de desemnare din contul acestui registru ar fi o formalitate. Atragem atenţia că problema lipsei transparenţei în completarea RFE de către CEC a fost semnalată de Promo-LEX încă la scrutinul prezidenţial din 2016.

Circa 60 de activităţi de informare, educaţie electorală şi mobilizare apolitică desfăşurate de Asociaţia Promo-LEX şi partenerii acesteia

În contextul alegerilor prezidenţiale din 1 noiembrie 2020, în perioada de raportare, Asociaţia Promo-LEX şi alte trei organizaţii care au beneficiat de sub-granturi din partea Asociaţiei, au realizat cel puţin 59 de activităţi de informare, educaţie electorală şi mobilizare apolitică a alegătorilor. Reieşind din restricţiile sanitar-epidemiologice impuse de pandemia de COVID-19, toate activităţile au fost realizate în mediul online şi au fost promovate pe reţelele de socializare.

Misiunea de observare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020, este desfăşurată de Asociaţia Promo-LEX cu suportul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin Programul „Democraţie, Transparenţă şi Responsabilitate”, al Departamentului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova prin proiectul „Monitorizarea alegerilor prezidenţiale din 1 noiembrie 2020”, precum şi al Consiliului Europei prin proiectul „Suport pentru observarea civică a alegerilor prezidenţiale din 2020 în secţiile de votare create în străinătate”. Componenta „Discursul instigator la ură” este susţinută de către Departamentul justiţie şi drepturile omului al Fundaţiei Soros Moldova prin proiectul „Consolidarea unei platforme de dezvoltare a activismului şi educaţiei de Drepturi ale Omului în Republica Moldova – etapa a IV-a”.  

Raportul integral poate fi accesat aici.

Similare
RECOMANDĂRI