Acest lucru prevede un proiect de modificarea articolului 1 din Legea nr.1295/2002 privind Zona Economică Liberă Ungheni-Business, scrie mold-street.com.

Rafinăria lui Stati

Potrivit documentului două terenuri cu o suprafaţă totală 5,93 hectare de pe teritoriul fostei baze petroliere a Ministerului Apărării, în extravilanul satului Pârliţa din raionul Ungheni vor fi incluse în nouă subzonă şi aici urmează a fi prelucrate produse petroliere aduse din import.

Un teren de 2,17 hectare este din anul 2018 în proprietatea companiei Mocomdo-Oil SRL, susţin autorii, deşi datele oficiale arată că acesta este în continuare în proprietatea Stal Petrol SRL.

Şi Stal Petrol şi Mocomdo-Oil sunt deţinute direct sau indirect de Gabriel Stati prin diverse companii. Stal Petrol SRL are ca unic asociat firma Hanwell Group LTD din offshorul Insulele Virgine Britanice, care potrivit unei anchete Rise Moldova are ca fondator pe Gabriel Stati.

La Mocomdo-Oil unic asociat este firma Diagaras, care a fost cel mai mare sponsor al campaniei electorale pentru Parlament a lui Gabriel Stati, în noiembrie 2010, şi făceau parte din trustul Stati Holding, al cărui preşedinte era Gabriel Stati.

Al doilea teren de 3,76 hectare este închiriat de la Agenţia Servicii Publice, care a preluat activele rămase ale fostei baze petroliere, inclusiv terenul, de la întreprinderea de stat Moldresurse, mai scrie mold-street.com.

Rafinăria de la Pârliţa a fost deschisă în 2008. Proiectul însă a eşuat, pentru că firma Stal Petrol nu dispunea de materie primă, iar costul importului de petrol cu tot cu taxe şi accize este foarte mare. Uzina a activat doar o scurtă perioadă şi a fost închisă, iar utilajul scos la vânzare.

Beneficiile noului proiect

Iniţiativa de creare a subzonei vine din partea investitorului şi administraţiei ZEL Ungheni-Business, ceea ce este în concordanţă cu prevederile legale.

"Elementele principale de atractivitate pentru investitor a statutului de rezident al ZEL le reprezintă facilităţile de ordin fiscal şi vamal, în special scutirea de TVA şi acciză la importul produselor petroliere-materii prime pentru producerea benzinei şi motorinei. În acelaşi timp, comercializarea produselor finite se va face, preponderent, pe piaţa internă. În conformitate cu prevederile legale în vigoare, comercializarea produselor petroliere fabricate pe teritoriul ZEL, pe piaţa internă, va fi însoţită de plata TVA şi accizei a cotele generale în vigoare, ceea ce exclude avantajele concurenţiale (care ar reieşi din scutirile de TVA şi acciză la importul materiei prime), în raport cu ceilalţi participanţi ai pieţei, care activează în regim general", se arată în studiul de fezabilitate a proiectului.

Mai mult ca atât, se presupune că o mare parte din operatorii de pe această piaţă, care acum importă produse petroliere de peste hotare, vor face achiziţii de la rezidentul subzonei, ceea ce va contribui la reducerea importurilor şi, implicit, la diminuarea deficitului balanţei comerciale a ţării.

Potrivit studiului de fezabilitate, teritoriul viitoarei subzone este asigurat cu toată infrastructura de producţie şi de utilităţi necesară lansării imediate (după efectuarea reviziei tehnice şi de-conservarea utilajului instalat) a procesului de producţie (fracţionarea gazului condensat şi producerea de produse petroliere finite).

În consecinţă investiţiile necesare din partea ZEL Ungheni-Business sunt estimate la doar 684.000 lei şi constau în consolidarea gardului care împrejmuieşte teritoriul rafinăriei, amenajarea teritoriului şi în asigurarea pazei acestuia, în conformitate cu cerinţele legale în vigoare, scrie mold-street.com.

Autorii susţin că beneficiile pentru ţară vor fi semnificative. Astfel doar încasările medii anuale (neactualizate) ale ZEL Ungheni-Business în perioada 2020-2044 de la rezidentul subzonei din diferite taxe şi plăţi zonale (în baza prognozei vânzărilor companiei Mocomdo-Oil SRL) se estimează la circa 6,5 milioane lei.

Printre cele mai importante impacturi autorii menţionează: (i) încasări la bugetul public naţional rezultate din plata impozitului pe venitul persoanelor fizice, a contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale plătite de către angajator şi angajat de circa 1,6 milioane lei anual; (ii) încasări la bugetul public naţional (BPN) de cel puţin 1,6 mililioane lei anual din impozitul pe profit al companiei-rezident; (iii) încasări la BPN din TVA şi acciză rezultate din comercializarea produselor petroliere finite produse pe teritoriul subzonei de circa 328 milioane lei anual; (iv) investiţii totale în subzonă de circa 6 milioane dolari şi cifră de afaceri prognozată a rezidentului de circa 45-49 milioane dolari anual, ceea ce va stimula dezvoltarea antreprenorialului în regiune; (v) îmbunătăţirea infrastructurii din regiune, inclusiv a infrastructurii de drumuri, căi ferate şi utilităţi etc.

Menţionăm că în prezent ZEL Ungheni-Business gestionează 12 subzone cu o suprafaţă totală de 145,2 hectare, amplasate în 6 localităţi ale Republicii Moldova.

Rafinării în alte părţi

Mai adăugăm că autorii nu menţionează capacitatea de producţie a rafinăriei, dar aceasta era de până la 100.000 de tone pe an. În prezent în Moldova funcţionează doar o mică rafinărie de petrol la Comrat, care produce anual circa 10.000 tone de motorină şi păcură din petrolul extras la Văleni, Cahul.

O altă rafinărie, cu capacitatea de peste un milion de tone de petrol, urma să fie construită de grupul de companii Danube Logistics, Bemol Trading şi Bemol Retail. Realizarea proiectului a rămas sub semnul întrebării, pentru că Terminalul Petrolier de la Giurgiuleşti nu permite importul petrolului. Afacerea este blocată şi de faptul că lipseşte infrastructura, iar statul nu şi-a îndeplinit unele obligaţii faţă de grupul de companii.