Potrivit Biroului Naţional de Statistică, câştigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venituri – 40,8% din veniturile totale disponibile. La formarea veniturilor gospodăriilor au contribuit, de asemenea, prestaţiile sociale – în proporţie de 23,9%, precum şi veniturile obţinute din activităţile pe cont propriu – 13,2% (7,9% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 5,3% sunt veniturile din activitatea individuală non-agricolă). O pondere importantă deţin transferurile băneşti din afara ţării, contribuţia acestora fiind de 17,5%.

Veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 897,5 lei mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Sursa principală de venit pentru populaţia din mediul urban este activitatea salarială, care reprezintă 51,5% din totalul veniturilor. Pentru gospodăriile din mediul rural cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salarială, dar aceasta alcătuieşte doar 28,8% din totalul veniturilor.

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în primul trimestru al anului curent au constituit în medie pe o persoană 2330 lei, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioada a anului precedent cu 11,4%. Cea mai mare parte a cheltuielilor tradiţional este destinată necesarului de consum alimentar – 43,9%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană a alocat în medie 17,9%, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,4%.  Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru sănătate – 6,2%, comunicaţii – 4,6%, transport – 3,8%, dotarea locuinţei – 3,4%, învăţământ – 0,5% etc.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 41,4% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 46,6%. În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 90,7%, celor în natură le revine, respectiv, 9,3%.