Graţie Acordului de Liber schimb cu Uniunea Europeană, agricultura din R. Moldova a obţinut o perspectivă promiţătoare de dezvoltare. Aliniindu-se la standardele de calitate europene, cele mai exigente din lume, agricultorii din RM au posibilitatea să obţină profituri constante şi consistente exportând pe pieţele internaţionale.
Pornind de la problema că sectoarele agricole au nevoie de braţe de muncă calificată, capabile să implementeze cele mai avansate tehnologii şi practici de lucru, proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (USAID/APM) a decis să sprijine şcolile de meserii, care pregătesc specialişti calificaţi pentru ramuri de perspectivă ale agriculturii moldoveneşti, prin dotarea cu material didactic şi utilaj modern. Şcoala de meserii din Bubuieci, o instituţie care, pregăteşte apicultori şi Şcoala profesională din Nisporeni, care doreşte să se orienteze spre pregătirea specialiştilor în domeniul de producere a pomuşoarelor, au beneficiat până acum de astfel de asistenţă.
Cât de importantă este pentru apicultorii moldoveni pregătirea tinerilor specialişti în domeniu?
Anual, Şcoala de meserii din Bubuieci pregăteşte şi plasează pe piaţa muncii 25 de tineri apicultori înalt calificaţi. Iar din acest an dispun de un laborator performant pentru cursurile practice ale tinerilor apicultori.
Potrivit lui Ion Maxim, preşedinte al Asociaţii Naţionale a Apicultorilor din Moldova (ANARM), apicultorii profesionişti, care au peste 100 de stupi, au nevoie de specialişti calificaţi, de aceea sunt interesaţi în a angaja absolvenţii acestor grupe.
”Angajaţii primesc salarii destul de bune, care ajung uneori şi la 10 mii de lei pe lună”, ne relatează Ion Maxim. Pe de altă parte, sectorul apicol se confruntă în ultimii ani cu îmbătrânirea celor ocupaţi în apicultură. ”Acum vârsta medie a acestora este între 60 şi 70 de ani, iar tinerii apicultorii pot deschide noi perspective ramurii”, constată preşedintele ANARM.
Şi Vladimir Miron, apicultor din Nisporeni, care are o afacere în domeniu este interesat de pregătirea profesională a apicultorilor.
”Am deja în prisacă peste 100 de stupi şi, din vara viitoare voi avea nevoie de un angajat. Pentru început aş fi de acord să iau la lucru un tânăr care a absolvit clasa a noua, care vrea să lucreze, să-i arăt pe parcursul verii bazele apiculturii, iar după asta el să se înscrie la o şcoală de meserii, în grupele de apicultori”, ne relatează acesta.
În plus, şi apicultorii cu experienţă ar putea să urmeze nişte cursuri de reperfecţionare. Iar Şcoala din Bubuieci chiar are în plan iniţierea unor astfel de cursuri.
Zinaida Sajin, directoare a şcolii din Bubuieci spune că grupele de apicultori au fost deschise, deoarece este o profesie solicitată pe piaţă care oferă salarii relativ bune. ”Astfel, sper să contribuim şi noi, cât de puţin, la convingerea tinerilor de a rămâne aici în ţară, la dezvoltarea businessului autohton şi a economiei ţării”, menţionează ea.
”Timpul dictează o nouă paradigmă a învăţământului profesional”
Şi Şcoala de meserii din Nisporeni caută să apropie procesul didactic de cererea de pe piaţa muncii. Directorul aceste şcoli, Dumitru Lupei spune că timpul dictează învăţământului profesional tehnic o altă paradigmă. Dacă până acum misiunea de bază ţinea, în general, de formarea competenţelor profesionale ale viitorilor muncitori, astăzi aceştia urmează şi să fie ghidaţi în carieră, în viaţa profesională sau în mediul de afaceri.
Şcoala din Nisporeni pregăteşte specialişti pentru mai multe ramuri agricole: apicultură, legumicultură şi horticultură, viticultură şi vinificaţie, mecanizarea agriculturii. Totodată, pe lângă pregătirea profesională tehnică în domeniile respective, este foarte importantă şi abilitatea de a găsi pieţe de desfacere.
”Avem nevoie de specialişti în marketing anume pentru sectorul agricol, dar şi cum să gestioneze o afacere. Acum nu prea există astfel de cursuri.”, menţionează directorul din Nisporeni. Potrivit lui Dumitru Lupei, pentru a-i ţine pe tineri în domeniul agricol autohton, trebuie schimbată imaginea agriculturii, care nu mai este legată de sapă şi lucrul manual, ci este un domeniu înalt tehnologizat. Iar instituţiile de învăţământ agricol trebuie să fie dotate cu echipamente şi utilaje performante, cu tehnologii moderne.
Încă o ramură de perspectivă, cultivarea pomuşoarelor
Şcoala de meserii din Nisporeni urmează să deschidă o grupă de elevi, specializaţi în cultivarea pomuşoarelor, un alt sector cu mari perspective, care ia amploare în ultimii ani. ”Am stabilit nişte colaborări cu Asociaţia „Pomuşoarele Moldovei”, am studiat baza lor de resurse umane şi am văzut că se confruntă cu un deficit mare de cadre. Astfel, împreună cu ei şi cu Proiectul Agricultura Performantă- în Moldova pregătim baza materială care ne-ar permite să instruim de anul viitor specialişti în acest domeniu.”, spune directorul.
Aneta Ganenco, preşedinta Asociaţiei “Pomuşoarele Moldovei” relatează că agricultura demult nu mai este un domeniu, în care sunt suficiente doar cunoştinţele transmise din tată în fiu.
”Pentru a fi performant, acum trebuie să ai cunoştinţe şi în chimie, în pedologie în evoluţia soiurilor şi a metodelor avansate de cultivare. Doar aşa putem ţine pasul cu producătorii de pomuşoare din alte ţări şi să fim competitivi pe piaţă”, ne relatează preşedinta Asociaţiei. Asociaţia pe care ea o conduce are în prim plan activităţi, direcţionate anume spre apropierea dintre instituţiile de învăţământ agricol, ştiinţă şi sectorul pomuşoarelor.
Cât de importantă este pentru apicultorii moldoveni pregătirea tinerilor specialişti în domeniu?
Anual, Şcoala de meserii din Bubuieci pregăteşte şi plasează pe piaţa muncii 25 de tineri apicultori înalt calificaţi. Iar din acest an dispun de un laborator performant pentru cursurile practice ale tinerilor apicultori.
Potrivit lui Ion Maxim, preşedinte al Asociaţii Naţionale a Apicultorilor din Moldova (ANARM), apicultorii profesionişti, care au peste 100 de stupi, au nevoie de specialişti calificaţi, de aceea sunt interesaţi în a angaja absolvenţii acestor grupe.
”Angajaţii primesc salarii destul de bune, care ajung uneori şi la 10 mii de lei pe lună”, ne relatează Ion Maxim. Pe de altă parte, sectorul apicol se confruntă în ultimii ani cu îmbătrânirea celor ocupaţi în apicultură. ”Acum vârsta medie a acestora este între 60 şi 70 de ani, iar tinerii apicultorii pot deschide noi perspective ramurii”, constată preşedintele ANARM.
Şi Vladimir Miron, apicultor din Nisporeni, care are o afacere în domeniu este interesat de pregătirea profesională a apicultorilor.
”Am deja în prisacă peste 100 de stupi şi, din vara viitoare voi avea nevoie de un angajat. Pentru început aş fi de acord să iau la lucru un tânăr care a absolvit clasa a noua, care vrea să lucreze, să-i arăt pe parcursul verii bazele apiculturii, iar după asta el să se înscrie la o şcoală de meserii, în grupele de apicultori”, ne relatează acesta.
În plus, şi apicultorii cu experienţă ar putea să urmeze nişte cursuri de reperfecţionare. Iar Şcoala din Bubuieci chiar are în plan iniţierea unor astfel de cursuri.
Zinaida Sajin, directoare a şcolii din Bubuieci spune că grupele de apicultori au fost deschise, deoarece este o profesie solicitată pe piaţă care oferă salarii relativ bune. ”Astfel, sper să contribuim şi noi, cât de puţin, la convingerea tinerilor de a rămâne aici în ţară, la dezvoltarea businessului autohton şi a economiei ţării”, menţionează ea.
”Timpul dictează o nouă paradigmă a învăţământului profesional”
Şi Şcoala de meserii din Nisporeni caută să apropie procesul didactic de cererea de pe piaţa muncii. Directorul aceste şcoli, Dumitru Lupei spune că timpul dictează învăţământului profesional tehnic o altă paradigmă. Dacă până acum misiunea de bază ţinea, în general, de formarea competenţelor profesionale ale viitorilor muncitori, astăzi aceştia urmează şi să fie ghidaţi în carieră, în viaţa profesională sau în mediul de afaceri.
Şcoala din Nisporeni pregăteşte specialişti pentru mai multe ramuri agricole: apicultură, legumicultură şi horticultură, viticultură şi vinificaţie, mecanizarea agriculturii. Totodată, pe lângă pregătirea profesională tehnică în domeniile respective, este foarte importantă şi abilitatea de a găsi pieţe de desfacere.
”Avem nevoie de specialişti în marketing anume pentru sectorul agricol, dar şi cum să gestioneze o afacere. Acum nu prea există astfel de cursuri.”, menţionează directorul din Nisporeni. Potrivit lui Dumitru Lupei, pentru a-i ţine pe tineri în domeniul agricol autohton, trebuie schimbată imaginea agriculturii, care nu mai este legată de sapă şi lucrul manual, ci este un domeniu înalt tehnologizat. Iar instituţiile de învăţământ agricol trebuie să fie dotate cu echipamente şi utilaje performante, cu tehnologii moderne.
Încă o ramură de perspectivă, cultivarea pomuşoarelor
Şcoala de meserii din Nisporeni urmează să deschidă o grupă de elevi, specializaţi în cultivarea pomuşoarelor, un alt sector cu mari perspective, care ia amploare în ultimii ani. ”Am stabilit nişte colaborări cu Asociaţia „Pomuşoarele Moldovei”, am studiat baza lor de resurse umane şi am văzut că se confruntă cu un deficit mare de cadre. Astfel, împreună cu ei şi cu Proiectul Agricultura Performantă- în Moldova pregătim baza materială care ne-ar permite să instruim de anul viitor specialişti în acest domeniu.”, spune directorul.
Aneta Ganenco, preşedinta Asociaţiei “Pomuşoarele Moldovei” relatează că agricultura demult nu mai este un domeniu, în care sunt suficiente doar cunoştinţele transmise din tată în fiu.
”Pentru a fi performant, acum trebuie să ai cunoştinţe şi în chimie, în pedologie în evoluţia soiurilor şi a metodelor avansate de cultivare. Doar aşa putem ţine pasul cu producătorii de pomuşoare din alte ţări şi să fim competitivi pe piaţă”, ne relatează preşedinta Asociaţiei. Asociaţia pe care ea o conduce are în prim plan activităţi, direcţionate anume spre apropierea dintre instituţiile de învăţământ agricol, ştiinţă şi sectorul pomuşoarelor.
