ECONOMIC

Topul întreprinderilor de stat din Republica Moldova cu cea mai bună durabilitate financiară

post-img

Î. S. Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor, S. A. Metalferos şi Î. S. Fintehinform sunt cele mai transparente întreprinderi de stat din Republica Moldova din punct de vedere al performanţei financiare. La polul opus se situează Î. S. Air Moldova şi S. A. Moldovagaz. Aceasta este concluzia experţilor de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Clasamentul sustenabilităţii financiare a întreprinderilor de stat, disponibil pe www.companies.viitorul.org, a fost prezentat în cadrul unei conferinţe publice.

Pentru calcularea indicatorului de sustenabilitate financiară a fost analizată situaţia financiară a celor mai mari 50 de întreprinderi de stat din Republica Moldova în perioada 2015 şi 2016 cu active şi capital social mai mare de un milion de lei. Întreprinderile de stat au fost evaluate în baza a patru criterii: lichiditatea întreprinderii, profitabilitatea, rata de îndatorare şi performanţa activităţii, scrie viitorul.org.
 
La capitolul stabilitate financiară stau cel mai bine întreprinderile care prestează servicii administrative populaţiei. În timp ce Î. S. Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar excelează la capitolul profitabilitate, cu un scor de 9,4 din 10, activitatea S. A. Metalferos se remarcă printr-un nivel înalt al lichidităţii, cu un punctaj de 9,8 şi vânzări de peste 1 miliard de lei, iar Î. S. Fintehinform – cu o rată mică de îndatorare. La coada clasamentului se află companiile care livrează resurse energetice şi care administrează infrastructură, ce pot fi declarate în prag de faliment din punctul de vedere al stabilităţii financiare. Acestea au un scor mai mic de trei.
 
„Analizând clasamentul întreprinderilor de stat după performanţa financiară, observăm că unele au o performanţă înaltă nu neapărat pentru că sunt bune, dar pentru că sunt protejate de legislaţie, iar alte întreprinderi au o performanţă mai slabă deoarece sunt dintr-un sector unde reglementarea este foarte proastă. Şi atunci cetăţeanul va trebui să înţeleagă de ce o întreprindere de stat este în topul celor mai durabile financiar – fie că are un management bun, că există performanţă sau avem o legislaţie vicioasă care o protejează faţă de concurenţă. Avem întreprinderi de stat care influenţează clasa politică şi întreprinderi care se apără cu secretul comercial, dar informaţia de interes public trebuie oferită tuturor”, consideră expertul în politici economice, Veaceslav Ioniţă.
 
Deşi au cele mai mari active şi o importanţă semnificativă pentru dezvoltarea ţării, aceste întreprinderi de stat au cel mai mic scor şi o durabilitate financiară slabă. Este vorba în special de Air Moldova, Moldovagaz, Administraţia de Stat a Drumurilor sau Calea Ferată. Air Moldova, Termoelectrica şi S.A. Reţelele Electrice de Distribuţie Nord Vest sunt şi în topul companiilor cu cele mai mari pierderi înregistrate în anul 2016.  Prin urmare, principalul operator aerian gestionat de către stat a contabilizat pierderi de 227 milioane de lei în anul 2016 faţă de un profit de 1,1 milioane de lei profit în 2015. Termoelectrica şi-a redus pierderile cu 80% la 72 milioane de lei, iar Reţelele Electrice de Distribuţie Nord Vest şi-a crescut pierderile cu peste 15 ori, la 62 milioane de lei.
 
De asemenea, doar 66% din întreprinderile analizate au prezentat pe pagina web situaţiile financiare şi doar 10% au prezentat raportul de audit. Întreprinderile cu cele mai mari câştiguri în anul 2016 sunt Moldovagaz – 262 milioane de lei, Moldtelecom - 103 milioane de lei şi Metalferos cu un profit de 41,3 milioane de lei. De asemenea, doar 66% din întreprinderile analizate au prezentat pe pagina web situaţiile financiare şi doar 10% au prezentat raportul de audit, se arată pe www.companies.viitorul.org.
 
Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, în Republica Moldova activează 1 572 întreprinderi de stat şi municipale, şi 4 483 societăţi pe acţiuni, unde, în mai puţin de 5% din aceste societăţi, statul deţine o cotă parte. Venitul din vânzări al acestor întreprinderi a reprezentat în anul 2016 aproximativ 20% din vânzările totale ale agenţilor economici din ţară.