ECONOMIC

Stocul de credite acordate de băncile comerciale, în creştere

post-img

La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, stocul de credite acordate de băncile comerciale înregistrează o creştere de 35,4 miliarde de lei. Ca urmare a aplicării metodologiei Clasamentului performanţei bancare, în top se situează bănci de importanţă sistemică pentru sistemul bancar şi financiar naţional.

Este vorba despre BC Moldova-Agroindbank, BC Mobiasbancă şi BC Moldindconbank. Preponderent acestea excelează la capitolul profitabilitate şi indicatori de piaţă, revenindu-le circa 82% din profitul acumulat la nivel de sector şi 61% din totalul activelor bancare. Clasamentul a fost elaborat de către experţii Centrului analitic independent Expert-Grup, transmite IPN.

Conform clasamentului, băncile cu cea mai solidă bază de capital în raport cu activele sunt: BC Eximbank; BCR Chişinău şi BC EuroCreditBank. Băncile cu cel mai mare volum de active lichide sunt: BC Victoriabank; BC Eximbank şi Moldindconbank. Totodată, băncile cu cele mai calitative active sunt: BC ProCredit Bank; EuroCreditBank şi BC Fincombank, iar băncile cu cea mai mare rentabilitate a capitalului sunt: Moldindconbank; Mobiasbancă şi Moldova-Agroindbank, iar băncile cu cea mai mare cotă de piaţă după portofoliul de credite sunt: Moldova-Agroindbank; Moldindconbank şi Mobiasbancă.

Lichiditatea băncilor rămâne mult peste limitele reglementate, pe termen scurt atingând un nivel de circa 55% – adică, mai bine de jumătate din expunerile băncilor sunt reprezentate de active lichide (valori mobiliare de stat, certificate ale Băncii Naţionale a Moldovei sau rezervele obligatorii). Indicatorii calităţii activelor continuă să se amelioreze datorită eforturilor susţinute de soluţionare a problemei creditelor expirate acordate anterior crizei bancare. Astfel, în noiembrie 2018, rata creditelor neperformante înregistrează un nivel de aproximativ 13,4%, oscilând în segmentul 5-33% în dependenţă de bancă. Băncile continuă acumularea de profit, dar capacitatea acestora de a susţine un asemenea ritm pe termen lung pare a fi limitată, în condiţiile în care profitabilitatea nu reprezintă rezultatul expansiunii activităţii de creditare, ci mai degrabă un efect marginal al politicii monetare care poate fi luat în calcul pe termen scurt.

În studiul Expert-Grup se mai menţionează că, după trei ani de evoluţii anemice, funcţia de intermediere a băncilor cunoaşte primele semnale pozitive de creştere. Pe fondul reducerii nivelului ratelor de dobândă, creşte cererea de credite noi, atât din partea persoanelor fizice, cât şi din partea agenţilor economici. Finanţarea populaţiei se accentuează pe fondul extinderii categoriilor de persoane beneficiare de programul de stat „Prima casă” şi creşterii cererii de credite de consum. Acest fapt determină şi o extindere a maturităţii portofoliului total de credite, în special a celor cu scadenţa de peste cinci ani din contul celor de până la un an. Pe fundalul acestor evoluţii, pentru prima dată de la criza bancară din 2014-2015, viteza de acordare a creditelor noi tinde să fie mai mare decât cea de rambursare a creditelor anterior acordate, fapt reflectat şi în dinamica stocului de credite.