Anul trecut autorităţile publice au atribuit contracte de achiziţie publice în sumă de 10,5 miliarde de lei sau cu 22% mai mult comparativ cu 2017. Ponderea achiziţiilor în PIB a rămas similară celei din 2017 – 5,5% (2017 – 5,7%).
Comparativ cu practica internaţională, acest indicator este de trei ori mai mic. În diferite state europene indicatorul variază între 15-30 %, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Din cel 10,5 miliarde de lei, circa o treime din achiziţii (28%) au avut loc prin metoda tradiţională - pe hârtie. În acelaşi timp, rata de anulare a procedurilor de achiziţie publică s-a ridicat la 10%. Un indicator care vorbeşte despre carenţe în pregătirea profesională a specialiştilor din cadrul autorităţilor, modificările frecvente în legislaţie, neaplicarea corespunzătoare a legislaţiei, control insuficient şi neaplicarea sancţiunilor ca urmare a încălcărilor comise.
Printre principalele încălcări ale autorităţilor contractante, Diana Enachi a enunţat: nerespectarea termenilor pentru încheierea contractelor (perioada în care operatorii economici pot contesta rezultatele procedurii de achiziţie); nerespectarea termenilor de prezentare a dării de seamă la Agenţia Achiziţii Publice şi furnizarea datelor inexacte, contradictorii; necompletarea sau completarea defectuoasă sau discriminatorie a cerinţelor obligatorii în anunţ sau fişa de date a achiziţiei; neacordarea unor perioade rezonabile şi suficiente pentru pregătirea ofertelor şi altele.
Carenţele din sistemul achiziţiilor publice se reflectă şi în contestaţiile depuse de operatorii economici. Iar, numărul contestaţiilor depuse de către operatorii economici reprezintă un indicator al deficienţelor existente în sistem.
Potrivit Dianei Enachi, care citează datele raportul ANSC, în 2018, au fost depuse peste 700 de contestaţii în cadrul procedurilor de achiziţie publică. Un indicator care merită atenţia este rata de respingere a contestaţiilor. Respectiv, din cele aproape 600 de decizii ale ANSC, mai mult de jumătate - 53% - au fost respinse. În concluzie, anul trecut, circa 3% dintre procedurile de achiziţie publica au fost contestate. Pentru comparaţie, în Romania acest indicator este de circa 6-7%.
În concluzie, economista a constată în primele luni ale anului curent o creştere semnificativă (cu circa 50%) a numărului contestaţiilor. Dacă în primele luni ale lui 2018 au fost înregistrate circa 200 contestaţii, atunci în 2019 avem deja circa 300 de contestaţii. Această creştere este determinată, pe de o parte, de sesiunile de informare, ghidurile şi informaţiile publicate, atât de ANSC cât şi de societatea civila pentru ca agenţii economici, care astfel au devenit mai informaţi. Pe de alta parte, indicatorul arată şi carenţele sistemului or, creşterea numărului contestaţiilor nu arată o evoluţie pozitivă.
