ECONOMIC

SOS din agricultură: Peste criza determinată de pandemie se suprapun îngheţurile şi seceta cumplită

post-img

Pâinea ar putea fi mai scumpă la toamnă, deoarece efectele crizei economice sunt accentuate de secetă şi îngheţuri. O parte din culturile agricole ar putea fi compromise, iar agricultorii estimează deja pierderile. E un an complicat cu repercusiuni asupra economiei şi populaţiei. Previziunile arată prost, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

Sunt doi factori de risc, care determină dezvoltarea sectorului agricol şi au repercusiuni asupra sectorului vegetal şi a comerţului internaţional cu produse agroalimentare. E vorba de seceta severă pe care o avem de mai mult de jumătate de an, iar rezervele de apă sunt insuficiente pentru a face faţă. Al doilea factor de risc sunt îngheţurile, care au afectat sâmburoasele şi o parte din culturile cerealiere din prima grupă. Dacă seceta se va menţine, vor fi afectaţi producătorii de legume şi cereale de grupa a doua. Iar cele mai mari pierderi le vor suporta cei care nu şi-au asigurat culturile agricole, cei dotaţi mai slab şi cei care nu au utilizat integral tehnologiile de creştere a culturilor agricole, dar şi fermierii care s-au avântat în plantarea culturilor multianuale. E preferabil să nu ne pomenim în situaţia anilor 2003-2004, când recolta de grâu a constituit puţin peste 100 mii tone.

Potrivit lui Chivriga, vor exista probleme cu majorarea stocurilor cu produse cerealiere, chiar dacă exporturile au fost sistate neoficial. Ba mai mult, e îndoielnică asigurarea securităţii alimentare în condiţiile în care o situaţie similară este înregistrată în toate statele din regiune, care au interzis exporturile de produse cerealiere. Ce se va întâmpla cu preţurile la pâine?! Cele două fabrici de la Chişinău şi Bălţi vor încerca să amortizeze preţurile, însă nu vor putea influenţa deciziile producătorilor mici. Riscurile persistă şi la culturile tehnice. Dacă nu vom avea precipitaţii există riscul de reducere a producţiei.

Sectorul animalier, care este unul fragil ar putea întâmpina probleme în aprovizionarea cu hrană ca urmare a reducerii producţiei de cereale. Iar acest lucru va duce la diminuarea a efectivului de animale şi păsări. Seceta şi criza vor avea impact şi asupra sectorul de prelucrare a cerealelor, uleiului, băuturilor alcoolice, producătorilor de miere.

În ceea ce priveşte exporturile, Viorel Chivriga afirmă că,  în lunile martie, aprilie vor fi mai mici comparativ cu lunile ianuarie, februarie. Situaţia ar putea să se menţină, dar există unele semnale ale partenerilor comerciali de relaxare a măsurilor restrictive. Însă transportatorii vor întâmpina dificultăţi la tranzitul şi la intrarea în spaţiile vamale ale unor state partenere din punct de vedere comercial.

”La capitolul inputuri, companiile din Republica Moldova au ieşit bine din situaţia creată şi au asigurat producătorii agricoli cu fertilizanţi, produse de uz fito-sanitar, material semincer şi  material săditor. O decizie corectă, dar nu eficientă a fost crearea unor centre temporare pentru comercializarea produselor perisabile, însă impactul nu a fost major pentru producători”, a menţionat directorul de programe.

Viorel Chivriga a concluzionat că sectorul agrar a fost salvat de pierderile mari, deoarece pandemia a venit în perioada când procesele agricole nu sunt intense, dar în acest răstimp decidenţii trebuiau să ia decizii pe termen scurt pentru a proteja sectorul agricol de riscuri. Or, factorii de risc rămân aceiaşi de la an la an. Este vorba de asigurarea culturilor agricole, animalelor şi păsărilor, dotarea tehnică şi de digitalizare, care ar eficientiza activităţile agricole. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să nu neglijeze migranţii care au revenit în ţară, dar să fie stimulaţi în deschiderea unei afaceri şi ajutaţi.