De aproape un an exporturile stagnează, remitenţele sunt în derivă, iar moldovenii care muncesc în străinătate investesc mai puţin în imobil ca urmare a reîntregirii familiilor. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă atrage atenţia în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” că deficitul balanţei comerciale s-ar putea adânci, iar acest lucru ar putea duce la deprecierea monedei naţionale şi inevitabil la sărăcirea şi mai tare a populaţiei.
În august anul trecut leul moldovenesc a cunoscut cea ai puternică apreciere faţă de coşul valutar euro/dolar. După care au urmat deprecieri, aprecieri, iar în ajunul alegerilor BNM a fost nevoită să vândă peste 250 mil. USD ca urmare a cererii de valută. În primăvara anului 2019 a avut loc un şoc valutar când leul moldovenesc s-a depreciat. Aceste lucruri au creat senzaţia că pe piaţa valutară se întâmplă ceva. În realitate nu s-a întâmplat nimic a avut loc aprecierea şi deprecierea leului mai mult decât rezistă psihicul uman. Într-un an leul s-a depreciat faţă de ambele valute cu 5,4%, faţă de dolar cu 7,1%, iar în raport cu euro – 4,3%. Cursul valutar este strict influenţat de cererea şi oferta de pe piaţa valutară. Până în luna ianuarie 2019 oferta de valută era mai mare comparativ cu cererea. Acest lucru a şi dus la aprecierea monedei naţionale. Anul trecut oferta de valută era de 2,7 miliarde USD, iar cererea -1,8 miliarde de lei. În consecinţă BNM era nevoită să intervină pe piaţă prin cumpărări de valută şi şi-a completat rezervele valutare până la 3 miliarde USD. Ulterior cererea de valută a crescut şi s-a creat un deficit pe piaţa valutară de 190 mil. USD. În acest context, majorare a cererii de valută fără o creştere a ofertei din partea cetăţenilor creează o presiune pe piaţa valutară. BNM intervine pe piaţa, dar nu întotdeauna la timp, de aceea avem şi şocurile valutare. Cert este că leul continuă să oscileze în raport cu coşul euro/dolar cu o uşoară depreciere.
”Oferta de valută în prezent este stabilă şi este determinată de faptul că remitenţele pentru a treia oară în istoria Republicii Moldova au început să scadă. Transferurile de bani au crescut până în 2008 când au ajuns la 1,6 miliarde USD după care s-au redus la 1,1 miliarde USD ca urmare a crizei din anul 2009. Transferurile de bani s-au restabilit până în anul 2014 după care s-au redus la 1,08 miliarde USD pe fundalul jafului bancar. În următorii ani a avut loc o îmbunătăţire, iar în anul 2019 a fost înregistrată scăderea remiterilor de la moldovenii care muncesc în străinătate”, susţine Ioniţă.
Dacă reducerea transferurilor de bani în anii 2009 şi 2014 a fost influenţată de criza economică, atunci în anul 2019 fenomenul este caracterizat prin reîntregirea familiilor. Iar cei 300 mil. USD care veneau pentru întreţinerea copiilor la facultate în prezent nu mai vin. Dacă statul vrea să îmbunătăţească situaţia pe piaţa valutară trebuie să se gândească cum poate aduce banii cetăţenilor acasă.
În ceea ce priveşte cererea de valută, economistul spune că în Republica Moldova se întâmplă fenomen straniu. În preajma alegerilor creşte brusc cererea de valută. Explicaţia este că agenţii economici sunt îngrijoraţi de situaţia politică din ţară şi îşi trec economiile în valută. Însă acest lucru nu este atât de important. Un indicator esenţial este înrăutăţirea balanţei comerciale cu 400 mil. USD şi acest lucru se întâmplă din cauza exporturilor care stagnează în ultimul an. Republica Moldova a cunoscut o restabilire a exporturilor în 2017-2018. Pe fundalul stagnării exporturilor importurile s-au majorat cu peste 400 mil. USD la 5,8 miliarde USD. Ele au crescut ca urmare a scumpirii resurselor energetice, care au înrăutăţit balanţa comercială cu 150 mil. USD.
Dacă autorităţile vor să reducă deficitul balanţei comerciale, să rezolve problema pe piaţa valutară şi să nu permită deprecierea monedei naţionale care duce la sărăcirea populaţiei trebuie să se gândească la diversificarea pieţei resurselor energetice. Acest lucru este însă pe termen lung.
Potrivit lui Ioniţă, industria automotive şi ZEL au salvat exporturile Republicii Moldova. Dacă nu ar fi înregistrat o creştere anuală cu 170 mil. USD atunci anul acesta ţara noastră ar fi contabilizat o reducere a livrărilor de mărfuri cu cel puţin 100 mil. USD. Producţia agricolă a înregistrat o reducere a exporturilor cu peste 100 mil. USD.
În concluzie, Ioniţă a afirmat că pentru reducerea deficitului balanţei comerciale şi diminuarea presiunii de pe piaţa valutară, Republica Moldova trebuie să se focuseze pe ZEL şi industria automtive. Pe termen scurt este unica sursă de creştere a exporturilor şi a locurilor de muncă. În acelaşi timp e nevoie şi de demonopolizarea exporturilor. Republica Moldova are un potenţial enorm de livrarea a produselor cerealiere care se cifrează la 500 mil. USD, dar care uşor poate fi crescut la un miliard USD. Monopolul a limitat din capacitatea businessului de a-şi valorifica la maxim potenţialul. Al treilea factor enunţat de Ioniţă este atragerea banilor pe piaţa imobiliară a moldovenilor care muncesc în străinătate. Piaţa imobiliară – o piaţă cu perspectivă. În acest an atestăm deja trei recorduri. Vor fi peste 23 mii de apartamente vândute şi vom ajunge la 10 mii credite ipotecare şi la 7 miliarde de lei credite acordate domeniului construcţiilor. Un fenomen nou în Republica Moldova este că numărul persoanelor care preferă să trăiască în chirie este în creştere şi ne apropiem de 15%, iar în câţiva ani vom ajunge la media europeană de 30%. Or, cei care vor să închirieze trebuie să aibă de la cine lua în locaţiune. Iar acei cineva trebuie să fie moldovenii care muncesc în străinătate – investitorii în piaţa imobiliară.
”Oferta de valută în prezent este stabilă şi este determinată de faptul că remitenţele pentru a treia oară în istoria Republicii Moldova au început să scadă. Transferurile de bani au crescut până în 2008 când au ajuns la 1,6 miliarde USD după care s-au redus la 1,1 miliarde USD ca urmare a crizei din anul 2009. Transferurile de bani s-au restabilit până în anul 2014 după care s-au redus la 1,08 miliarde USD pe fundalul jafului bancar. În următorii ani a avut loc o îmbunătăţire, iar în anul 2019 a fost înregistrată scăderea remiterilor de la moldovenii care muncesc în străinătate”, susţine Ioniţă.
Dacă reducerea transferurilor de bani în anii 2009 şi 2014 a fost influenţată de criza economică, atunci în anul 2019 fenomenul este caracterizat prin reîntregirea familiilor. Iar cei 300 mil. USD care veneau pentru întreţinerea copiilor la facultate în prezent nu mai vin. Dacă statul vrea să îmbunătăţească situaţia pe piaţa valutară trebuie să se gândească cum poate aduce banii cetăţenilor acasă.
În ceea ce priveşte cererea de valută, economistul spune că în Republica Moldova se întâmplă fenomen straniu. În preajma alegerilor creşte brusc cererea de valută. Explicaţia este că agenţii economici sunt îngrijoraţi de situaţia politică din ţară şi îşi trec economiile în valută. Însă acest lucru nu este atât de important. Un indicator esenţial este înrăutăţirea balanţei comerciale cu 400 mil. USD şi acest lucru se întâmplă din cauza exporturilor care stagnează în ultimul an. Republica Moldova a cunoscut o restabilire a exporturilor în 2017-2018. Pe fundalul stagnării exporturilor importurile s-au majorat cu peste 400 mil. USD la 5,8 miliarde USD. Ele au crescut ca urmare a scumpirii resurselor energetice, care au înrăutăţit balanţa comercială cu 150 mil. USD.
Dacă autorităţile vor să reducă deficitul balanţei comerciale, să rezolve problema pe piaţa valutară şi să nu permită deprecierea monedei naţionale care duce la sărăcirea populaţiei trebuie să se gândească la diversificarea pieţei resurselor energetice. Acest lucru este însă pe termen lung.
Potrivit lui Ioniţă, industria automotive şi ZEL au salvat exporturile Republicii Moldova. Dacă nu ar fi înregistrat o creştere anuală cu 170 mil. USD atunci anul acesta ţara noastră ar fi contabilizat o reducere a livrărilor de mărfuri cu cel puţin 100 mil. USD. Producţia agricolă a înregistrat o reducere a exporturilor cu peste 100 mil. USD.
În concluzie, Ioniţă a afirmat că pentru reducerea deficitului balanţei comerciale şi diminuarea presiunii de pe piaţa valutară, Republica Moldova trebuie să se focuseze pe ZEL şi industria automtive. Pe termen scurt este unica sursă de creştere a exporturilor şi a locurilor de muncă. În acelaşi timp e nevoie şi de demonopolizarea exporturilor. Republica Moldova are un potenţial enorm de livrarea a produselor cerealiere care se cifrează la 500 mil. USD, dar care uşor poate fi crescut la un miliard USD. Monopolul a limitat din capacitatea businessului de a-şi valorifica la maxim potenţialul. Al treilea factor enunţat de Ioniţă este atragerea banilor pe piaţa imobiliară a moldovenilor care muncesc în străinătate. Piaţa imobiliară – o piaţă cu perspectivă. În acest an atestăm deja trei recorduri. Vor fi peste 23 mii de apartamente vândute şi vom ajunge la 10 mii credite ipotecare şi la 7 miliarde de lei credite acordate domeniului construcţiilor. Un fenomen nou în Republica Moldova este că numărul persoanelor care preferă să trăiască în chirie este în creştere şi ne apropiem de 15%, iar în câţiva ani vom ajunge la media europeană de 30%. Or, cei care vor să închirieze trebuie să aibă de la cine lua în locaţiune. Iar acei cineva trebuie să fie moldovenii care muncesc în străinătate – investitorii în piaţa imobiliară.
