ECONOMIC

Salariile mici, preţurile ridicate şi viitorul copiilor alungă cetăţenii Republicii Moldova din ţară

post-img

Schimbarea puterii la Chişinău a reanimat speranţa moldovenilor că situaţia economică a ţării se va îmbunătăţi. Deocamdată, schimbările se lasă aşteptate în condiţiile în care sunt făcute cu jumătăţi de măsură. Or, cei mai mulţi moldoveni sun dezamăgiţi de corupţie, lipsa locurilor de muncă bine plătite şi justiţia politizată, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, Victor Ursu.

Potrivit celui mai recent sondaj, problemele care îi macină pe moldoveni sunt salariile mice, preţurile ridicare şi viitorul copiilor. Pentru a rămâne în ţară o treime dintre moldoveni optează pentru un salariu între 10 şi 15 mii.

Referindu-ne la salariu, peste o treime dintre moldoveni s-ar mulţumi cu o remunerare 10 000 – 15 000 mii de lei între pentru a rămâne în ţară. În acelaşi timp,  două treimi dintre moldoveni susţin că angajatorul nu le-a majorat salariul în ultima perioadă. Însă realitatea este alta, aproape 40% primesc un salariu între 3000  şi 5000 de lei/lunar, iar 30% sub 3000 de lei şi 23% între 5000 şi 10000 de lei/lunar.

Pe grupe de vârste sondajul mai arată că tinerii în între 18 şi 29 de ani vor o remunerare lunară de 12600 de lei în timp cei cu vârsta între  45-59 de ani optează pentru o remunerare de 10500 de lei.

Cel mai interesant detaliu este că intenţia de emigra în următoarele şase luni persistă în rândul tinerilor – 28%. Observăm că este vorba în mare parte de populaţia economic activă, care nu-şi vede viitorul în Republica Moldova. Argumentul este lipsa locurilor de muncă bine plătite, dar şi a încrederii în ziua de mâine

Este un semnal de alarmă tras de populaţie în adresa autorităţilor, dar şi un risc pentru ţară ca urmare a intenţiei migraţiei care se menţine la un nivel înalt. Politicile de guvernare ale autorităţilor sună frumos pe hârtie, dar de cele mai multe ori sunt implementate cu jumătăţi de măsură fără impact pentru ridicarea nivelului de trai al populaţiei. O dovadă că populaţia Republicii Moldova pleacă masiv din ţară o arată şi Biroului Naţional de Statistică potrivit căruia, în prezent populaţia ţării este de 2,6 milioane locuitori. Reducerea populaţiei se datorează migraţiei crescânde, dar şi prin reîntregirea familiilor şi naşterea copiilor în străinătate. Efectele ar putea veni în lanţ pe fundalul reducerilor banilor trimişi de moldovenii din străinătate. Respectiv acest lucru înseamnă mai puţină valută în ţară şi o presiune mai mare leul moldovenesc.

Pentru remedierea situaţiei, Republica Moldova are nevoie stringentă de acţiuni concrete care vizează în primul ridicarea nivelului de trai şi impulsionarea investiţiilor pentru generarea locurilor de muncă.

În concluzie, Victor Ursu susţine că Republica Moldova poate face faţă dinamicii populaţiei, concentrându-se pe calitatea vieţii. Experienţa din regiune, dar şi la nivel global indică faptul că ţările înregistrează succese atunci când investesc în sănătate, în educaţie şi în oportunităţi de muncă, în special pentru tineri. Rata fertilităţii poate creşte dacă se fac investiţii în sănătate şi educaţie şi atunci când există legi şi programe pentru susţinerea familiilor, care permit femeilor şi bărbaţilor să reconcilieze munca cu numărul dorit de copiii.