Reforma pensiilor: Curtea Constituţională creează precedente periculoase
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Reforma pensiilor: Curtea Constituţională creează precedente periculoase

La aproape un an de la votarea în Parlamentul Republicii Moldova a unei legi prin care a fost iniţiată reforma sistemului de pensii se constată că sunt necesare acţiuni suplimentare din partea guvernului şi parlamentului.

Potrivit mold-street.com, obiectivul principal al unul sistem de pensii este de a garanta pensionarilor un nivel de trai decent şi nu doar un venit minim de supravieţuire. Pentru ca acest lucru să fie posibil, sistemul ar trebui să fie durabil din punct de vedere economic, iar beneficiile oferite adecvate.

Sistemul de pensii nesustenabil şi inechitabil

Acest deziderat nu este valabil în cazul sistemului de pensii din Republica Moldova. Astfel, până în decembrie 2016, când a fost votată reforma sistemului de pensii", niciuna dintre aceste condiţii nu era îndeplinită: sistemul era nesustenabil şi inechitabil, cu un raport de susţinere economică de numai 1,1, iar pentru majoritatea pensionarilor pensia era prea mică (92% dintre pensionari primeau mai puţin de 1.500 de lei (75 de euro) pe lună). Rata de înlocuire a pensiei era de aproape 25% în medie.

"Principalele motive ale acestor probleme sunt rata scăzută a ocupării forţei de muncă şi ocuparea informală ridicată, salariile mici şi salariile declarate parţial, încrederea scăzută în instituţiile statului şi în sistemul de pensii, etc.", constată expertul belgian Martin Hutsebaut în nota analitică “Reforma sistemului de pensii în Republica Moldova: principalele aspecte şi recomandări pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ".

Potrivit specialistului, pentru a soluţiona aceste probleme, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 290 la 16 decembrie 2016, care a introdus mai multe modificări structurale.

Beneficii şi carenţe ale reformei pensiilor

"Printre cele mai importante reforme se numără introducerea unei formule de calcul al pensiilor mai transparente, paritatea între contribuţii şi beneficii, egalitatea între bărbaţi şi femei, creşterea vârstei standard de pensionare (63 ani) pentru bărbaţi şi femei, mărirea perioadei contributive (34 ani), posibilitatea de pensionare anticipată, formula de indexare nouă şi altele. Cu toate acestea, noua lege nu satisface toate aşteptările lucrătorilor: rămân încă lacune, iar o reformă a sistemului de pensii nu poate fi niciodată finalizată-aceasta este o „lucrare continuă”, susţine Martin Hutsebaut.

El a menţionat că cea mai mare provocare pentru autorităţi este să găsească acum soluţii care ar contribui la creşterea numărului populaţiei angajate oficial în câmpul muncii şi la reducerea drastică a ponderii economiei informale.

"Totodată, este necesar de examinat oportunitatea creării unor fonduri private de pensii, însă doar în urma analizei minuţioase a acestui aspect, în contextul realităţilor social-economice, dar şi politice din Republica Moldova”, este de părere expertul belgian.

El al propus modificarea unor articole cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de pensionare pentru lucrătorii aflaţi în condiţii grele şi nocive, asimilarea stagiului de cotizare a perioadelor necontributive de îngrijire a părinţilor cu vârsta de peste 75 de ani, indexarea pensiilor de fiecare dată când inflaţia creşte peste 2%, diversificarea alocaţiilor sociale de stat (pensia socială) în funcţie de durata perioadei de contribuţie, extinderea drepturilor la pensia de urmaş, asigurarea că munca după pensionare trebuie să rezulte întotdeauna într-o pensie mai mare, deoarece lucrătorii continuă să plătească contribuţii şi altele.

Ce vor sindicatele

Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a precizat că sindicatele au fost implicate plenar în reformarea sistemului de pensii, elaborând propria viziune asupra conceptului reformei.

“Cu toate acestea, am avut obiecţii ce se referă la vârsta de pensionare, în special ce ţine de majorarea vârstei de pensionare la femei. Ne bucură că a fost introdusă o nouă normă ce se referă la pensia anticipată, de care deja au beneficiat mai bine de 2000 de bărbaţi. Ne îngrijorează însă faptul că a fost anulat dreptul la pensie anticipată pentru lucrătorii care muncesc în condiţii nocive. Am sesizat autorităţile despre acest aspect şi urmează să identificăm soluţii. Totodată, dorim să avem de la autorităţi informaţii despre rezultatele implementării reformei în sistemul de pensii, să vedem care sunt neajunsurile şi ce poate fi îmbunătăţit”, a specificat Sergiu Sainciuc.

Cine vrea să compromită reforma

Expertul belgian constată că unele categorii de persoane ce pierd din facilităţile anterioare la pensionare au iniţiat acţiuni ce pun în pericol reforma pensiilor. E cazul judecătorilor, care vor să se pensioneze în condiţii speciale, nu ca toţi angajaţii.

"Se consideră contraproductive ultimele evoluţii ale hotărârii Curţii Constituţionale de a considera nule schimbările conform cărora judecătorii se pensionează în condiţii generale. Acest lucru poate servi drept precedent pentru alte categorii de lucrători şi poate submina în cele din urmă progresul reformei", constată Martin Hutsebaut.

Specialistul recomandă să se evalueze efectele noii legi după doi ani de implementare. Potrivit lui ar putea fi necesară majorarea subvenţiei de stat la sistemul de pensii atâta timp cât eforturile guvernului de a reduce economia informală (şi, ulterior, veniturile la bugetul de stat) nu vor produce rezultatele scontate. Alte măsuri precum creşterea salariului minim şi/ sau reforma fiscală ar putea fi utile pentru a garanta viabilitatea financiară a sistemului de pensii reformat.
Similare