Banca Mondială prognozează pentru Republica Moldova o creştere economică susţinută, în medie de 4 procente în perioada 2018-2020, alimentată de remiteri şi de creşterea consumului pe fundalul majorării salariilor. Totuşi, în timp ce creşterea economică rămâne a fi impulsionată de consum, sunt necesare reforme structurale profunde pentru crearea noilor motoare de creştere economică.
„În 2018, anticipăm o creştere de 4,8% datorată cererii interne puternice, care ulterior se va modera. Pe partea de cheltuieli, creşterea continuă să fie alimentată de consum, de volumul mai mare de remiteri şi de creşterea salariilor, în special în sectorul public. Anticipăm că revitalizarea intrărilor valutare străine şi îmbunătăţirea situaţiei în sectorul financiar şi mediului de afaceri vor sprijini investiţiile private şi acumularea de stocuri.
Cererea internă robustă va determina o creştere solidă a importurilor, soldându-se cu o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economiei. Alegerile parlamentare din 2019 vor determina, de asemenea, cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creşterii se va modera, constituind 3,5%, susţinut de încrederea sporită a consumatorilor şi a mediului de afaceri şi de o normalizare continuă, deşi lentă, a condiţiilor financiare, care ne aşteptăm să stimuleze creşterea investiţiilor private după alegeri. Prognozăm că deficitul fiscal va rămâne sub nivelul planificat de 2,5% din PIB.
În 2018, estimăm că creşterea puternică a veniturilor va compensa creşterea cheltuielilor publice. Influenţate de ciclul politic, cheltuielile publice curente vor continua să crească pe termen mediu, în timp ce performanţa veniturilor va fi negativ afectată de reducerea cotelor de impozitare şi de amnistia fiscală. După recentele acte fiscale legislative aprobate, deficitul va creşte până la 2,7% în 2019 şi se va modera după alegeri”, se spune într-un comunicat al Băncii Mondiale.
Totuşi, perspectivele pot fi afectate de riscuri considerabile, cauzate de o productivitate joasă, asistenţa externă mai mică şi cheltuielile publice ineficiente. Incertitudinea politică şi polarizarea politică continuă, pot constrânge investiţiile străine şi interne, care sunt necesare pentru creşterea productivităţii şi a competitivităţii exporturilor, astfel expunând vulnerabilitatea cronică a economiei la riscurile externe.
De asemenea, condiţiile climatice extreme pot afecta producţia agricolă, rezultând în consecinţe pentru creşterea economică. Creşterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali şi potenţialele schimbări în comerţul internaţional şi ale modelelor migraţioniste ar putea submina exporturile şi fluxurile de remiteri. Recentele măsuri legislative vor afecta negativ veniturile publice şi pot avea un impact negativ asupra asistenţei externe, dacă nu vor fi remediate.
Banca Mondială spune că eforturile autorităţilor de a susţine îmbunătăţiri semnificative în raport cu supremaţia legii, climatul investiţional şi al mediului de afaceri şi calitatea capitalului uman ar contribui la atenuarea acestor riscuri şi la facilitarea expansiunii rolului considerabil pe care il au bunurile tranzacţionale (tradables) în economie.
Cererea internă robustă va determina o creştere solidă a importurilor, soldându-se cu o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economiei. Alegerile parlamentare din 2019 vor determina, de asemenea, cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creşterii se va modera, constituind 3,5%, susţinut de încrederea sporită a consumatorilor şi a mediului de afaceri şi de o normalizare continuă, deşi lentă, a condiţiilor financiare, care ne aşteptăm să stimuleze creşterea investiţiilor private după alegeri. Prognozăm că deficitul fiscal va rămâne sub nivelul planificat de 2,5% din PIB.
În 2018, estimăm că creşterea puternică a veniturilor va compensa creşterea cheltuielilor publice. Influenţate de ciclul politic, cheltuielile publice curente vor continua să crească pe termen mediu, în timp ce performanţa veniturilor va fi negativ afectată de reducerea cotelor de impozitare şi de amnistia fiscală. După recentele acte fiscale legislative aprobate, deficitul va creşte până la 2,7% în 2019 şi se va modera după alegeri”, se spune într-un comunicat al Băncii Mondiale.
Totuşi, perspectivele pot fi afectate de riscuri considerabile, cauzate de o productivitate joasă, asistenţa externă mai mică şi cheltuielile publice ineficiente. Incertitudinea politică şi polarizarea politică continuă, pot constrânge investiţiile străine şi interne, care sunt necesare pentru creşterea productivităţii şi a competitivităţii exporturilor, astfel expunând vulnerabilitatea cronică a economiei la riscurile externe.
De asemenea, condiţiile climatice extreme pot afecta producţia agricolă, rezultând în consecinţe pentru creşterea economică. Creşterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali şi potenţialele schimbări în comerţul internaţional şi ale modelelor migraţioniste ar putea submina exporturile şi fluxurile de remiteri. Recentele măsuri legislative vor afecta negativ veniturile publice şi pot avea un impact negativ asupra asistenţei externe, dacă nu vor fi remediate.
Banca Mondială spune că eforturile autorităţilor de a susţine îmbunătăţiri semnificative în raport cu supremaţia legii, climatul investiţional şi al mediului de afaceri şi calitatea capitalului uman ar contribui la atenuarea acestor riscuri şi la facilitarea expansiunii rolului considerabil pe care il au bunurile tranzacţionale (tradables) în economie.
