ECONOMIC

Politica fiscală şi vamală 2020, în discuţii cu mediul de afaceri

post-img

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autorităţile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale şi vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se mişte foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Preşedintele ţării şi să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunţat ministrul Finanţelor, Serghei Puşcuţa, în cadrul unui şedinţe la care au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri.

Ministrul a menţionat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor aşteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important, scrie monitorul.fisc.md.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Finanţelor, cu suportul mediului de afaceri, asociaţiilor de business şi cu participarea autorităţile locale. Urmează să avem la începutul săptămânii viitoare încă o şedinţă cu Comisia naţională pentru consultări şi negocieri colective, pentru a discuta documentul cu sindicatele şi patronatele, după cum prevede legea. Tot săptămâna viitoare vrem să trecem acest proiect prin analiza impactului de reglementare şi ulterior să îl prezentăm Guvernuluia anunţat ministrul.

În cadrul şedinţei secretarul de stat, Dorel Noroc, a trecut în revistă principalele prevederi ale proiectului, menţionând că, până la finele anului curent, ministerul are 3 priorităţi:
• aprobarea proiectului politicii fiscale şi vamale 2020 în Parlament
• aprobarea la Guvern a Regulamentului privind evidenţa şi calcularea amortizării în scopuri fiscale
• aprobarea Catalogului mijloacelor fixe.


Referitor la proiectul politicii fiscale şi vamale pentru anul 2020, Dorel Noroc a menţionat că documentul nu vine cu modificări conceptuale pe impozite şi taxe, pe cote sau baze impozabile.

Noi suntem obligaţi să asigurăm că achitarea impozitelor are loc cu costuri minime atât la resurse financiare, cât şi umane, de aceea proiectul s-a axat pe măsuri care să determine un cost mai mic în procesul de raportare şi achitare a impozitului, a explicat Dorel Noroc.
Potrivit secretarului de stat, o propunere importantă care a venit din partea mediului de afaceri este legată de deducerea datoriilor compromise.

Astăzi, ca să fie acceptată în scopuri fiscale această deducere, este necesar să existe o hotărâre a instanţei de judecată sau al executorului judecătoresc, potrivit căreia perceperea datoriei nu este posibilă. Din partea businessului a venit propunerea ca să fie permise spre deducere datoriile de până la 1000 lei cu termenul mai mare de 3 ani, propunerea fiind acceptată de minister. De multe ori cheltuielile de judecată sunt mai mari decât suma de 1000 de lei, a explicat secretarul de stat.

O surpriză plăcută pentru mediul de afaceri, după cum a anunţat secretarul ministerului, este anularea normei de limitare a deducerii în sumă de 200 mii lei pentru autoturismele procurate de agenţii economici care nu sunt utilizate în procesul de producţie şi prestare a serviciilor.

Considerăm că am ajuns la etapa când orice agent economic să îşi permită, în funcţie de resursele financiare, să utilizeze un autoturism adecvat funcţiei pe care o are. În acest sens, se propune abrogarea acestei limite. Respectiv, cheltuielile de amortizare pe acest automobil vor fi deduse exact în aceiaşi manieră în care se deduc alte mijloace fixe ale entităţii, a menţionat secretarul de stat.

Totodată, el a menţionat că o altă propunere discutată şi în anii precedenţi este cea legată de donaţiile pe care le efectuează agenţii economici.

Din start atenţionăm că nu ne referim la donaţiile pe care le fac organizaţiile necomerciale, donaţiile efectuate pentru casele de copii sau donaţiile către autorităţile publice. Actualmente, potrivit Codului fiscal, aceste donaţii se impozitează cu 24%. Ele nu se permit la deducere, respectiv, la cheltuieli şi o altă dată ele trebuie deduse la venitul impozabil. Ceea ce ne propunem noi este să fie stipulat expres că ele nu sunt deductibile, iar atunci când agentul economic face o donaţie către o persoană se reţine un impozit de 6%. Pentru noi este foarte important să avem un regim fiscal echitabil, adică orice venit să fie impozitat aproximativ sau chiar la aceiaşi rată pentru a nu crea situaţii de anumite optimizări fiscale. Astfel, orice venit pe care îl are întreprinderea trebuie să fie impozitat la o cotă uniformă, a explicat reprezentantul ministerului.

Cheltuielile pentru asigurare cu hrană şi transport a zilierilor este încă o modificare foarte necesară, a subliniat secretarul de stat.

Chiar dacă din punct de vedere juridic ei nu sunt salariaţi, din punct de vedere economic aceste persoane sunt salariate şi trebuie să beneficieze de acelaşi regim ca şi angajaţii. Respectiv, se propune introducerea unei norme care să prevadă expres că se permite deducerea cheltuielilor suportate de către beneficiarii de lucrări pentru transportarea şi hrana lucrătorilor zilieri conform modului stabilit de Guvern, precum şi neimpozitarea acestor sume la nivel de zilier.

O altă prevedere importantă, inclusiv pentru mediul de business, este includerea unei norme care să prevadă expres dreptul agentului economic de a beneficia de deducere pentru plăţi efectuate salariaţilor sau în folosul acestora, din care au fost reţinute impozite salariale.

Proiectul mai prevede anularea obligaţiei de înregistrare a facturilor fiscale în Registrului electronic, şi acest subiect fiind discutat în cadrul întâlnirilor cu mediul de afaceri.

Astăzi suntem obligaţi să înregistrăm facturile cu sume mai mari de 100 mii de lei, dar am ajuns la maturitatea în care acest Registru va fi exclus, ceea ce este un lucru pozitiv pentru agenţii economici, sub aspectul de raportare şi achitare a impozitelor, a menţionat Dorel Noroc.

Majoritatea propunerilor venite din partea Asociaţiei Businessului European au fost luate în considerare, a menţionat preşedintele EBA, Mariana Rufa. În acelaşi timp, ea a declarat că mai sunt câteva aspecte ce necesită a fi analizate, cum ar fi deductibilitatea cheltuielilor de transport.

Plafonul care există la moment nici pe jumătate nu acoperă cheltuielile necesare. Din cauza exodului de muncitori, angajatorul aduce cu transportul forţa de muncă, inclusiv din regiunea transnistreană, distanţa ajungând la 120 km. Solicităm să fie majorat plafonul pentru ca cel existent nu este suficient, a menţionat preşedintele EBA.

Totodată, ea s-a referit la aspecte ce ţin de restituirea taxei pentru poluarea mediului, deductibilitatea cheltuielilor Fondul de rezoluţie bancară, achiziţiile de metal feros de la persoanele fizice etc.

În acelaşi timp, reprezentanţi ai Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti au solicitat o claritate în ceea ce priveşte art.21 din Codul Fiscal, ce prevede că orice datorie a contribuabilului, cât şi faţă de acesta, se supune recalculării la data raportării. Pe de altă parte, SNC stipulează că avansurile acordate şi primite nu se mai supun recalculării la data raportării, începând cu anul 2020.

Totodată, reprezentanţi ai companiei „Edenred” au solicitat o discuţie suplimentară axată pe subiectul tichetelor de masă, în contextul realizării unui studiu realizat de către cei patru emitenţi de tichete de masă în ţara noastră referitor la impactul tichetelor de masă pentru toate părţile implicate, Ministrul Finanţelor a dat asigurări că săptămâna viitoare aceste discuţii vor avea loc.

Reamintim că, la 19 noiembrie curent, Ministerul Finanţelor a propus spre consultare proiectul politicii fiscale şi vamale pentru anul 2020 care prevede aplicarea principiului taxării inverse, scutirea de TVA fără drept de deducere la importul şi/sau achiziţia articolelor utilizate la producerea tractoarelor şi tehnicii agricole, modificarea termenului de achitare a accizelor cu stabilirea termenului de 25 a lunii următoare celei în care a fost scoasă marfa accizată din antrepozit, aplicarea TVA pentru serviciile electronice prestate de agenţii economici nerezidenţi către populaţie etc.