ECONOMIC

Paravanul a căzut: Air Moldova are un nou beneficiar final

post-img

Schimbare radicală în structura asociaţilor Civil Aviation Group SRL, firma care un an în urmă a privatizat compania aeriană Air Moldova, achitând un preţ de 50 milioane lei şi asumându-şi obligaţiunea de a achita datoriile de 1,25 miliarde lei.

Astfel Blue Air Aviation SA din România, care deţinea 49% din capitalul Civil Aviation Group SRL, proprietarul Air Moldova, a cedat pachetul, transmite Mold-street.com.

Schimbare de asociat pe timp de sechestru

Noul asociat este afaceristul Dzintars Pomers din Letonia, care exercită şi funcţia de administrator al companiei Civil Aviation Group.  

Tranzacţia a avut loc în perioada 18 septembrie - 7 octombrie 2019, exact când Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI) a CNA şi Procuratura Anticorupţie au anunţat că au aplicat sechestru în valoare de 301,6 milioane de lei pe capitalul Air Moldova, dar şi pe cel al Civil Aviation Group SRL.

În aceeaşi perioadă ARBI a aplicat sechestru în valoare de circa 670 de milioane de lei şi pe bunuri şi active care aparţin companiei Air Moldova, inclusiv automobile, imobile, dar şi două aeronave.

Comisia parlamentară ştia despre dorinţa Blue Air de a se retrage

De altfel, în raportul de evaluare a modului de pregătire şi desfăşurare a privatizării companiei Air Moldova se menţionează că "potrivit informaţiilor operative recepţionate de Comisia specială de anchetă de la Serviciul de Informaţii şi Securitate, la data de 18.09.2019, Blue Air este în căutarea unui cumparator pentru cota parte de 49% de la Civil Aviation Grup SRL, proprietara Air Moldova".

Autorii raportului (finalizat pe 23 septembrie 2019) avertizau că retragerea companiei aeriene Blue Air din cota parte a cumpărătorului Air Moldova "este posibilă în orice moment, la discreţia conducerii companiei".

Blue Air a fost doar un paravan

În opinia experţilor şi a membrilor comisiei, retragerea Blue Air "ar distorsiona mesajul iniţial prezentat de autorităţi după privatizare şi ar deconspira intenţia reală a privatizării".

Tot în raport se menţionează că reprezentanţii Blue Air au comunicat că nu intenţionau să investească resurse financiare pentru dezvoltarea şi achitarea datoriilor Air Moldova.

Asta chiar dacă un an în urmă Marius Puiu, şeful Blue Air, susţinea la Aeroportul din Chişinău că partea română va respecta "angajamentele pe care şi le-a asumat odată cu semnarea contractului de cumpărare a Air Moldova".

Au promis, dar nu au plătit datoriile

"Potrivit acestor angajamente, în viitoarele luni va începe achitarea datoriilor istorice ale Air Moldova", anunţa un comunicat de presă a companiei aeriene.

În raportul Comisiei de anchetă se menţionează că în condiţiile în care "Blue Air înregistra rezultate financiare negative, iar în anii 2016-2018 a avut pierderi de aproximativ 30 milioane de euro anual, compania nu putea să-şi permită de a face investiţii suplimentare prin a procura 49% din capitalul Air Moldova, care avea de achitat datorii de 1,25 miliarde de lei".

Unde a dispărut ajutorul de stat de 90 milioane lei

În plus, după venirea noilor proprietari, Air Moldova aşa şi nu a restituit ajutorul de stat de circa 90 milioane lei, acordat la finele anului 2017, iar datoria faţă de Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) a devenit o creanţă a Trezoreriei de Stat.

Mai adăugăm că în raportul de evaluare se menţionează că Air Moldova supravieţuieşte din contul acumulării de noi datorii "faţă de grupul de companii Şor - Avia Invest, Chişinău Airport Handling, Ground Avia Partner".

Astfel la data semnării contractului de privatizare, datoriile faţă de companiile Grupului Şor nu atingeau 100 milioane lei, iar pe 31 iulie 2019, conform datelor prezentate de APP, suma datoriilor depăşea 270 milioane lei.

"Situaţia actuală de la Air Moldova arată că noii proprietari nu au avut nici o intenţie de a aplica Strategia de dezvoltare, pe care au prezentat-o comisiei de privatizare. De asemenea, noii proprietari nu au avut intenţia de a atrage investiţii în Air Moldova - fie sub formă de capital, fie sub formă de împrumuturi pe termen lung".

În acelaşi timp autorităţile nu au întreprins nimic pentru ai obliga să îşi respecte angajamentele. Astfel în tot acest timp, Agenţia Proprietăţii Publice (APP) nu a încercat în nici un mod rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare, chiar dacă este obligată s-o facă, înaintând concomitent o cerere de recuperare a daunelor cauzate, mai susţine Comisia de anchetă.

Unica soluţie, revenirea la situaţia anterioară privatizării

Unica soluţie pertinentă, recomandată de experţi, este revenirea la situaţia anterioară privatizării. În acest sens ei susţin că este necesar de a distinge două opţiuni - anularea contractului de vânzare-cumpărare sau rezilierea lui.

Totodată ei recomandă ca în cazul rezilierii sau anulării contractului, cea mai pertinentă opţiune ar fi privatizarea veritabilă a companiei aeriene către un cumpărător de bună credinţă cu capacitatea de a dezvolta afacerea.

În acest context legislaţia permite instituirea unei administrări speciale în cazul unor circumstanţe excepţionale, privatizarea prin proiect individual şi atragerea unui consultant financiar.

La Air Moldova administraţia specială ar putea fi instituită pe termen de 2 ani, cu condiţia desemnării unui administrator internaţional, preferabil o companie specializată în tranzacţii de privatizare cu experienţă în aviaţia comercială.

Obiectivul administratorului special ar fi stabilizarea financiară a companiei, organizarea auditului şi evaluării după standardele internaţionale.