Opoziţia parlamentară de la Chişinău susţine că statul se împrumută de la ruşi în condiţii neavatanjoase, dar unele condiţii sunt extrem de favorabile pentru unii agenţi economici. Acordul de finanţare semnat cu Federaţia Rusă este criticat dur şi opoziţia cere Guvernului revizuirea şi excluderea unor clauze contractuale. În caz contrar, nu îşi vor da votul pentru ratificarea actului în plenul Parlamentului.
Potrivit celor de la PAS, prevederea conform căreia Republica Moldova ar prelua datoriile unor agenţi economici care se împrumută de la bănci ruseşti stârneşte multe semne de întrebare.
SERGIU LITVINENCO, deputatul PAS: „O astfel de clauză Rusia nu a impus nici unei ţări cu care a semnat acorduri de finanţare. Unica căreia i-a impus condiţia e Republica Moldova. Şi aici ne întrebăm, în ce măsură acest credit este unul privilegiat, cum spune Dodon "frăţesc" sau dimpotrivă, este unul de la care Federaţia Rusă a obţinut beneficii cum nu a obţinut nici de la Bangladesh sau Venezuela”.
Deputaţii opoziţiei mai spun că interesele naţionale nu ar fi fost o prioritate iar autorităţile de la Chişinău au preferat să se împrumute de la ruşi şi nu de la Fondul Monetar Internaţional.
IGOR MUNTEANU, deputat PPDA: „Cum poţi să compari un credit care vine din Federaţia rusă cu nişte condiţionalităţi ca nişte companii ruse să fie privilegiate la proiecte de infratructură sau la procesul de achiziţii? Toate aceste lucruri comportă nişte riscuri foarte grave”.
Şi cei din grupul parlamentar PRO MOLDOVA susţin că acordul de creditare ridică mai multe semne de întrebare.
ANDRIAN CANDU, preşedintele grupul parlamentar PRO MOLDOVA: „Aşteptăm astăzi şi mâine din partea Ministerului de Externe şi, în general, de la Guvern sau a Preşedinţiei mai multe răspunsuri. În situaţia în care noi nu vom primi răspunsuri satisfăcătoare sigur că ne rezervăm dreptul de a nu votăm ratificarea acestuia”.
Iar preşedintele PUN consideră că înţelegerea negociată cu ruşii este o capcană prin care Moscova vrea să aibă influenţă asupra Chişinăului.
OCTAVIAN ŢÎCU, preşedintele PUN: „Un proverb din antichitate spune că "Mă tem de greci chiar şi atunci când îmi aduc daruri". Eu mă tem de ruşi chiar şi atunci când aduc bani. Mai ales în condiţiile în care este oferit. Împrumutul întăreşte reperele de trasnietrizare a Republicii Moldova şi reprezintă o formă de expresie a războiului hibrid pe care Federaţia Rusă îl poartă împotriva noastră”.
Consilierul premierului Ion Chicu a negat toate acuzaţiile.
„Creditul rusesc va veni la BNM, de acolo la Trezorerie. Companiile ruse vor avea acces egal la licitaţiile publice din Republica Moldova, de rând cu companiile din alte state şi cele locale. Guvernul nu şi-a asumat niciun angajament legat de relaţiile între operatorii economici din ambele state – pentru asta sunt instanţele de judecată şi arbitrajele. Şi, dacă vor fi identificaţi bani mai ieftini, guvernul Republicii Moldova va putea rambursa imediat creditul rusesc. Dar dacă bani mai ieftini nu vor fi? Pensii, salarii, indemnizaţii de şomaj le vor achita autorii minciunilor?”, a scris Vitalie Dragancea pe pagina sa de Facebook.
Împrumutul oferit de Federaţia Rusă este în valoare de 200 de milioane de dolari cu o dobândă de 2% pe o perioadă de 10 ani şi este acordat cu titlu de suport bugetar. Banii au fost promişi autorităţilor de la Chişinău încă din luna noiembrie 2019 şi, iniţial, suma oferită era de jumătate de miliard de dolari.
SERGIU LITVINENCO, deputatul PAS: „O astfel de clauză Rusia nu a impus nici unei ţări cu care a semnat acorduri de finanţare. Unica căreia i-a impus condiţia e Republica Moldova. Şi aici ne întrebăm, în ce măsură acest credit este unul privilegiat, cum spune Dodon "frăţesc" sau dimpotrivă, este unul de la care Federaţia Rusă a obţinut beneficii cum nu a obţinut nici de la Bangladesh sau Venezuela”.
Deputaţii opoziţiei mai spun că interesele naţionale nu ar fi fost o prioritate iar autorităţile de la Chişinău au preferat să se împrumute de la ruşi şi nu de la Fondul Monetar Internaţional.
IGOR MUNTEANU, deputat PPDA: „Cum poţi să compari un credit care vine din Federaţia rusă cu nişte condiţionalităţi ca nişte companii ruse să fie privilegiate la proiecte de infratructură sau la procesul de achiziţii? Toate aceste lucruri comportă nişte riscuri foarte grave”.
Şi cei din grupul parlamentar PRO MOLDOVA susţin că acordul de creditare ridică mai multe semne de întrebare.
ANDRIAN CANDU, preşedintele grupul parlamentar PRO MOLDOVA: „Aşteptăm astăzi şi mâine din partea Ministerului de Externe şi, în general, de la Guvern sau a Preşedinţiei mai multe răspunsuri. În situaţia în care noi nu vom primi răspunsuri satisfăcătoare sigur că ne rezervăm dreptul de a nu votăm ratificarea acestuia”.
Iar preşedintele PUN consideră că înţelegerea negociată cu ruşii este o capcană prin care Moscova vrea să aibă influenţă asupra Chişinăului.
OCTAVIAN ŢÎCU, preşedintele PUN: „Un proverb din antichitate spune că "Mă tem de greci chiar şi atunci când îmi aduc daruri". Eu mă tem de ruşi chiar şi atunci când aduc bani. Mai ales în condiţiile în care este oferit. Împrumutul întăreşte reperele de trasnietrizare a Republicii Moldova şi reprezintă o formă de expresie a războiului hibrid pe care Federaţia Rusă îl poartă împotriva noastră”.
Consilierul premierului Ion Chicu a negat toate acuzaţiile.
„Creditul rusesc va veni la BNM, de acolo la Trezorerie. Companiile ruse vor avea acces egal la licitaţiile publice din Republica Moldova, de rând cu companiile din alte state şi cele locale. Guvernul nu şi-a asumat niciun angajament legat de relaţiile între operatorii economici din ambele state – pentru asta sunt instanţele de judecată şi arbitrajele. Şi, dacă vor fi identificaţi bani mai ieftini, guvernul Republicii Moldova va putea rambursa imediat creditul rusesc. Dar dacă bani mai ieftini nu vor fi? Pensii, salarii, indemnizaţii de şomaj le vor achita autorii minciunilor?”, a scris Vitalie Dragancea pe pagina sa de Facebook.
Împrumutul oferit de Federaţia Rusă este în valoare de 200 de milioane de dolari cu o dobândă de 2% pe o perioadă de 10 ani şi este acordat cu titlu de suport bugetar. Banii au fost promişi autorităţilor de la Chişinău încă din luna noiembrie 2019 şi, iniţial, suma oferită era de jumătate de miliard de dolari.
