Creditele de consum au crescut, în ultimii zece ani, de 5 ori iar cele pentru imobil de 26 de ori. Pe da altă parte, companiile de recuperare a datoriilor semnalează că în ultimii doi ani restanţele la credite au crescut de şase ori. Şi asta în condiţiile în care băncile promovează o politică prudentă în raport cu creditarea persoanelor fizice şi juridice. Iar companiile de microcreditare în ultimi ani au fost puse într-un cadru legal mai prudent.

Piaţa creditelor nebancare a crescut în cinci ani de 2,6 ori de la 3,9 miliarde de lei până la 10,2 miliarde de lei. Piaţa împrumuturilor acordate de companiile de microfinanţare a crescut de trei ori. Potrivit lui Ioniţă, în 2014 companiile nebancare deţineau 7% din cota de piaţă, iar în 2019 trimestrul trei acestea au ajuns să aibă 21%. Companiile de microcreditare au profitat de criza bancară şi au ademenit persoanele fizice cu împrumuturi.

Referindu-se la piaţa bancară, Vlad Bercu constată o creştere exponenţială a împrumuturilor pentru imobil şi de consum. În 2009 creditele de consum constituiau 1 miliard de lei, iar în 2019 acestea însumează deja 5 miliarde de lei. Un salt impresionant se atestă şi la împrumuturile pentru imobile. Acum zece ani suma creditelor noi acordate de bănci era de 104 milioane de lei, iar în doar în 9 luni ale 2019 suma a depăşit 2,6 miliarde de lei. După anul 2009 până la criza bancară creditele pentru imobil au avut o creştere relativ puternică pe fundalul reducerii dobânzilor. Însă criza din 2014 a lovit puternic în acest segment de creditare, pe care l-a redus la jumătate. În următorii ani soldul respectivelor împrumuturi s-a majorat încet. Dar în ultimii doi ani a înregistrat un salt impresionant pe fundalul lansării Programului Prima Casă, iar dobânzile au scăzut sub 10% şi au ajuns la un minim record de 6%. Însă în 2019 ca urmare a majorării inflaţiei dobânda a ajuns la 8%.

”Majorarea soldului creditelor a dus şi la creşterea datoriilor. În anul 2019 sumele restante la credite de consum au crescut cu 75%. Când vorbim de majorarea datoriilor avem în vedere, în primul rând, persoanele fizice, nevoiaşe, care iau credite foarte mici. Or, respectivii clienţi de cele mai multe ori se confruntă cu probleme din lipsa cunoştinţelor financiare. Statul a luat deja câteva măsuri. Este vorba de obligarea creditorilor să arate rata efectivă a creditului. De fapt, băncile sunt excesiv de reglementate în acest sens iar contractarea unui împrumut de la bancă comportă un risc mai mic faţă de companiile de microcreditare. Iar pentru evitarea împovărării de datorii a persoanelor fizice, specialiştii recomandă inclusiv limitarea penalităţilor. De cele mai multe ori penalităţile depăşesc cu mult suma totală a creditului”, a menţionat Vlad Bercu.

Recent CNPF a propus un proiect de lege în care se regăseşte şi limitarea sumei penalităţilor. În proiect se vorbeşte şi de rata dobânzii rezonabilă. Dar Vlad Bercu spune că poate ar fi cazul să fie instituită prin lege insolvabilitatea persoanei fizice, care ar stopa creşterea penalităţilor şi amenzilor. Iar plăţile respectivei persoane ar fi gestionate de către administratorii de insolvabilitatea externi pentru depăşirea situaţiei.

Jurnalistul a concluzionat că o importanţă mare o are şi instruirea financiară a persoanelor fizice sau consultările de către companiile de microcreditare ca persoana să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză, dar nu să se pomenească în imposibilitatea rambursării creditului. Totodată, ar trebui să fie aprobate nişte legi care ar proteja clienţii mici ai băncilor şi a companiilor de microcreditare de pericolul de a intra în incapacitate de plată.