Au renunţat la viaţa de oraş cu toate facilităţile sale şi s-au mutat în sat, unde au pus pe roate o afacere în domeniul oieritului. Acum doi ani, datorită unui grant oferit de UE, soţii Zinaida şi Sergiu Stefanco din satul Ucrainca, raionul Căuşeni, au modernizat procesul de producere a brânzei de oi. Grantul a fost oferit în cadrul Programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD.
El – militar, ea - angajată într-un magazin de lux din capitală, ambii cu studii în România. Aşa arăta tânăra familie Stefanco acum zece ani, când a decis să îşi schimbe radical mersul vieţii. S-au mutat cu traiul la sat şi şi-au pus pe roate o afacere pentru care au dedicat mult timp şi efort. La câţiva ani distanţă, au ajuns să aibă una din cele mai moderne ferme de oi din raion, iar brânza pe care o produc e la mare căutare.
„A fost tare greu în primii ani. Nu aveam nimic când am pornit, nici depozite, nici adăposturi, nici furaje. Din 2010 până în 2015 am tot investit în afacere”, povesteşte Zinaida.
Şi-au dorit de mai mult timp să procure utilaj modern de procesare a laptelui. Şansa a venit odată cu un proiect de sprijinire a tinerilor antreprenori de pe ambele maluri ale râului Nistru, finanţat de Uniunea Europeană. Au participat la concurs cu un plan de afacere convingător şi au obţinut un grant pentru a importa din Bulgaria: răcitor de lapte, pasteurizator, masă cu prese pentru scurgerea brânzei şi forme.
„Mai întâi laptele este răcit până la o anumită temperatură, iar apoi pasteurizat, majoritatea microorganismelor, în special bacteriile, fiind distruse. Se adaugă cheag, după care produsul este pus în forme. Când se prinde, se taie şi se pune la maturare. Aşa obţinem un produs tradiţional, ecologic şi absolut inofensiv, care face faţă cerinţelor sanitare”, explică Sergiu Stefanco.
Utilajul este din inox şi poate fi dezinfectat uşor, spre deosebire de cel de lemn, pe care îl folosesc majoritatea producătorilor casnici de brânză de oi.
„După ce am luat utilajul, cumpărătorii ne-au spus că brânza noastră le inspiră şi mai multă încredere. Nu se strecoară nimic în plus decât laptele”, spune bărbatul, arătând cu mâna la pasteurizator.
Soţii vor să mai cumpere utilaje şi să extindă spaţiile de producere. Primul de lista de achiziţii este un aparat de ambalat brânza, care le-ar deschide calea spre marile magazine din ţară.
O afacere „ca la carte”
La ferma soţilor Stefanco totul e pus pe roate. Spre deosebire de majoritatea fermelor de ovine, aici mulsul este mecanizat.
„Utilajul pentru muls e adus din Italia. L-am cumpărat de la nişte tineri care au încercat să se ocupe de creşterea oilor. Au renunţat când au văzut cât trebuie de muncit. Fără acest utilaj am fi avut nevoie de cel puţin cinci persoane la muls”, spune bărbatul.
Mini-fabrica unde se de producere a brânza de oi este improvizată în pivniţa casei părinteşti. Ferma, depozitele de furaje şi linia de producere sunt amplasate pe aceeaşi uliţă din sat, la fel ca şi ţarcul unde sunt ţinuţi berbecii de rasă.
Ziua de muncă începe la cinci dimineaţa şi se termină aproape de miezul nopţii. Zi de zi, fără concedii sau zile de odihnă. În afară de cei trei ciobani angajaţi permanent, la fermă lucrează întreaga familie - părinţii lui Sergiu şi fratele Zinaidei.
Deţin şi o afacere în agricultură. Produc furajele pentru animale şi cereale pentru vânzare: grâu, porumb, etc. În baza unor granturi obţinute din diferite programe de stat sau cu finanţare străină au reuşit să procure trei tractoare cu care cultivă pământurile pe care le au în gestiune şi prestează servicii specializate şi pentru consăteni.
Grantul european i-a ajutat să îşi consolideze afacerea
Zinaida şi Sergiu Stefanco se numără printre cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru care au obţinut granturi europene în valoare de până la 13.500 de euro pentru a-şi crea sau dezvolta o afacere. Tinerii au beneficiat şi de serviciile unui consultant personal care, timp de 14 luni, i-a ajutat să-şi gestioneze afacerea eficient. La evenimentele comune, organizate de proiect, beneficiarii de granturi s-au convins că, deşi locuiesc pe diferite maluri ale râului Nistru, au aceleaşi griji şi interese.
„Ne consultăm de fiecare dată când avem probleme, mai ales din cele de ordin birocratic”, spune Zinaida.
Ori de câte ori merg peste hotare, soţii Stefanco vizitează afaceri similare. Treptat, au ajuns să fie experţi locali în domeniul oieritului şi producerii brânzei de oi. „La noi vin foarte mulţi tineri care vor să lanseze o afacere în domeniu. Nu oferim consultaţii la telefon, le spunem să vină aici, la faţa locului, şi să vadă cu ochii lor ce înseamnă munca la o fermă de oi”, spun ei.
Programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea lor în proiecte comune.
„A fost tare greu în primii ani. Nu aveam nimic când am pornit, nici depozite, nici adăposturi, nici furaje. Din 2010 până în 2015 am tot investit în afacere”, povesteşte Zinaida.
Şi-au dorit de mai mult timp să procure utilaj modern de procesare a laptelui. Şansa a venit odată cu un proiect de sprijinire a tinerilor antreprenori de pe ambele maluri ale râului Nistru, finanţat de Uniunea Europeană. Au participat la concurs cu un plan de afacere convingător şi au obţinut un grant pentru a importa din Bulgaria: răcitor de lapte, pasteurizator, masă cu prese pentru scurgerea brânzei şi forme.
„Mai întâi laptele este răcit până la o anumită temperatură, iar apoi pasteurizat, majoritatea microorganismelor, în special bacteriile, fiind distruse. Se adaugă cheag, după care produsul este pus în forme. Când se prinde, se taie şi se pune la maturare. Aşa obţinem un produs tradiţional, ecologic şi absolut inofensiv, care face faţă cerinţelor sanitare”, explică Sergiu Stefanco.
Utilajul este din inox şi poate fi dezinfectat uşor, spre deosebire de cel de lemn, pe care îl folosesc majoritatea producătorilor casnici de brânză de oi.
„După ce am luat utilajul, cumpărătorii ne-au spus că brânza noastră le inspiră şi mai multă încredere. Nu se strecoară nimic în plus decât laptele”, spune bărbatul, arătând cu mâna la pasteurizator.
Soţii vor să mai cumpere utilaje şi să extindă spaţiile de producere. Primul de lista de achiziţii este un aparat de ambalat brânza, care le-ar deschide calea spre marile magazine din ţară.
O afacere „ca la carte”
La ferma soţilor Stefanco totul e pus pe roate. Spre deosebire de majoritatea fermelor de ovine, aici mulsul este mecanizat.
„Utilajul pentru muls e adus din Italia. L-am cumpărat de la nişte tineri care au încercat să se ocupe de creşterea oilor. Au renunţat când au văzut cât trebuie de muncit. Fără acest utilaj am fi avut nevoie de cel puţin cinci persoane la muls”, spune bărbatul.
Mini-fabrica unde se de producere a brânza de oi este improvizată în pivniţa casei părinteşti. Ferma, depozitele de furaje şi linia de producere sunt amplasate pe aceeaşi uliţă din sat, la fel ca şi ţarcul unde sunt ţinuţi berbecii de rasă.
Ziua de muncă începe la cinci dimineaţa şi se termină aproape de miezul nopţii. Zi de zi, fără concedii sau zile de odihnă. În afară de cei trei ciobani angajaţi permanent, la fermă lucrează întreaga familie - părinţii lui Sergiu şi fratele Zinaidei.
Deţin şi o afacere în agricultură. Produc furajele pentru animale şi cereale pentru vânzare: grâu, porumb, etc. În baza unor granturi obţinute din diferite programe de stat sau cu finanţare străină au reuşit să procure trei tractoare cu care cultivă pământurile pe care le au în gestiune şi prestează servicii specializate şi pentru consăteni.
Grantul european i-a ajutat să îşi consolideze afacerea
Zinaida şi Sergiu Stefanco se numără printre cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru care au obţinut granturi europene în valoare de până la 13.500 de euro pentru a-şi crea sau dezvolta o afacere. Tinerii au beneficiat şi de serviciile unui consultant personal care, timp de 14 luni, i-a ajutat să-şi gestioneze afacerea eficient. La evenimentele comune, organizate de proiect, beneficiarii de granturi s-au convins că, deşi locuiesc pe diferite maluri ale râului Nistru, au aceleaşi griji şi interese.
„Ne consultăm de fiecare dată când avem probleme, mai ales din cele de ordin birocratic”, spune Zinaida.
Ori de câte ori merg peste hotare, soţii Stefanco vizitează afaceri similare. Treptat, au ajuns să fie experţi locali în domeniul oieritului şi producerii brânzei de oi. „La noi vin foarte mulţi tineri care vor să lanseze o afacere în domeniu. Nu oferim consultaţii la telefon, le spunem să vină aici, la faţa locului, şi să vadă cu ochii lor ce înseamnă munca la o fermă de oi”, spun ei.
Programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea lor în proiecte comune.
