Directorul companiei sustine că exportul de peşte este si o dorinta a basarabenilor din diaspora. Vinul de acasă, mămăliga şi macroul sau scrumbia sărată nu pot fi înlocuite cu delicatesele de import.

ALEXANDRU MÎŢĂ director executiv: „Vin mulţi care duc colete şi vin cu cutiele întregi, nu ştiu unde ei duc, înseamnă că există cerinţă”.

Firma a depus actele pentru licenţa de export in septembrie 2020. Regulile sunt stricte si trebuie respectate cu stricteţe.

 ALEXANDRU MÎŢĂ director executiv: „Cand UE a permis să mergem la export cu o condiţie foarte importantă ca toate aceste materii prime să fie de origine din UE sau exportatori care au fost agreaţi pentru export în UE”.

Fabrica este deschisă din 2017, în satul Măgdăceşti, raionul Criuleni, şi este o filială a unei companii din România.

ALEXANDRU MÎŢĂ director executiv: „În 2017 s-a dat în exploatare această fabrică, am hotărât săfacem aici o fabrică pentru a face diferenţade gusturi fiindcă piaţa României consuma produse mai oţet, piaţa fostă a Uniunii Sovietice, CSI de azi consuma heringul, macroul sărat,  somonul sărat consuma un cu totul alt gust”.

Administratorii fabricii analizează cu atenţie piaţa din Uniunea Europeană. Acolo vor exporta produse după reţete speciale - macrou, peşte afumat, fructe de mare sau  somon.

GRIGORE CUCULESCU operator linia de ambalare: „Sunt responsabil de lina de ambalare a fileului de hering, atât în ulei cât şi în forma pe care o vedeţi acuma. Procesul de ambalare şi sigilare până la etapa finală”.

La export, reprezentanţii companiei speră să obţină un preţ mai mare faţă de cel de pe piaţa internă. Acest lucru le va permite să acumulteze capital şi să-şi dezvolte afacerea. Republica Moldova mai exportă în Uniunea Europeană miere de albine, caviar, mere, struguri, prune sau cireşe.