ECONOMIC

Noi şocuri externe pentru economia Republicii Moldova: aprecierea dolarului, măsurile protecţioniste

post-img

Banca Mondială a menţinut estimările de creştere a economiei Republicii Moldova pentru 2018 şi le-a îmbunătăţit puţin puţin pentru următorii doi ani.

Astfel pentru acest an anticipează un avans de 3,8%, exact ca şi ritmul prognozat în ianuarie, instituţia financară avertizând în schimb asupra riscurilor unor şocuri externe, potrivit ediţiei din luna iunie a raportului Global Economic Prospects citat de mold-street.com.

Pentru 2019, Banca Mondială anticipează o încetinire a creşterii economiei româneşti la 3,7% (+0,1 puncte faţă de estimarea din ianuarie) şi la 3,5% în 2020 (+0,2 puncte comparativ cu ianuarie).

Comparativ cu anul trecut, când Moldova a avut un avans al PIB-ului de 4,5%, aceste prognoze denotă o încetinire a ritmului de creştere economică. Guvernul este chiar mai pesimist şi a conceput bugetul bazat pe o creştere economică de doar 3% în 2018.

Pentru comparaţie, prognoza arată că România va înregistra în acest an o creştere de 5,1%, Turcia - de 4,5%, Polonia - de 4,2%, Ucraina - de 3,5%, iar Rusia - de 1,5%. 

Moldova este inclusă în raportul Băncii Mondiale în regiunea Europa şi Asia Centrală, unde instituţia anticipează pentru 2018 o moderare a avansului economic la 3,2% şi la 3,1% în 2019, în condiţiile în care redresarea modestă a statelor exportatoare de mărfuri va fi parţial redusă de încetinirea care va avea loc în statele importatoare.

Potrivit raportului există o serie de riscuri, care pot afecta perspectivele. Acestea includ o înăsprire necondiţionată a condiţiilor de finanţare, presiunile sporite valutare şi tensiunile geopolitice reînnoite, şi incertitudinea politică.

"O înăsprire dezordonată a condiţiilor financiare globale, combinată cu o apreciere continuă a dolarului american, ar putea declanşa o deteriorare accentuată a condiţiilor de finanţare externă şi ar putea duce la o inversare a fluxurilor de capital şi la o diminuare a activităţii, în special în ţările cu vulnerabilităţi tot mai mari", se arată în raport.

Riscuri geopolitice, dolarul puternic şi măsurile protecţioniste

Banca Mondială constată că deficitele contului curent rămân substanţiale în mai multe ţări (Georgia, Kazahstan, Republica Kârgâză, România, Turcia, Ucraina) şi sunt finanţate din fluxuri volatile de investiţii de portofoliu în unele cazuri. Iar completarea nevoilor de finanţare externă ar putea deveni problematice, în timp ce presiunile monetare s-ar putea intensifica.

"În ciuda progreselor recente înregistrate în reforme, sectoarele bancar rămân vulnerabile la şocurile externe (Azerbaidjan, Kazahstan, Republica Moldova, Tadjikistan). O escaladare a incertitudinii politice şi a tensiunilor geopolitice ar putea, de asemenea, să afecteze negativ activitatea din regiune. Mai mult, intensificarea dezacordurilor politice dintre unele state membre UE şi instituţiile UE - inclusiv în domenii precum politica de imigrare şi problemele constituţionale - ar putea descuraja investitorii internaţionali", susţin autorii.

În opinia celor de la Banca Mondială, regiunea este, de asemenea, vulnerabilă la o creştere a protecţionismului global, având în vedere deschiderea spre comerţ şi integrarea în lanţurile globale de aprovizionare.

"Pe termen mediu, o perspectivă mai slabă decât cea preconizată a preţurilor la energie ar submina recuperarea în ţările mari exportatoare de energie, inclusiv în Kazahstan, Rusia şi Uzbekistan. Încetinirea ar putea genera efecte negative asupra ţărilor vecine, precum Armenia, Belarus, Georgia, Republica Kârgâză, Republica Moldova şi Tadjikistan", se mai constată în raport.

Anterior experţii de la Banca Mondială, susţineau că chiar dacă autorităţile au depus eforturi pentru a reduce riscurile macroeconomice, Moldova are nevoie de o creştere mai rapidă pentru a se apropia de nivelul din ţările din UE.