În perioada 2006-2016 exportul de miere din Republica Moldova s-a maojrat de circa 14 ori: de la 245 de tone în 2006 la 3.440 tone în 2016, s-a anunţat în cadrul Forumului Naţional Apicol, organizat de Asociaţia Naţională a Apicultorilor din Moldova în parteneriat cu proiectul USAID, Agricultura Performantă în Moldova.
Guvernul îşi propune să impulsioneze dezvoltarea acestui sector, inclusiv prin subvenţionarea investiţiilor şi elaborarea unor politici publice eficiente, a declarat Nicolae Ciubuc, directorul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA).
El a adăugat că există încă un potenţial destul de mare nevalorificat. Din circa 6.000 de apicultori care activează actualmente în Republica Moldova, doar în jur de 60 au solicitat în 2017 subvenţii în valoare de circa 6 milioane de lei.
„Sectorul apicol din Republica Moldova este în ascensiune în ultimii ani şi dispune de potenţial imens pentru a spori cantitatea de miere produsă şi exportată”, a menţionat în cadrul Forumului Lynn Vega, directoarea interimară a misiunii USAID Moldova.
Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională susţine apicultorii prin intermediul Proiectului Agricultura Performantă în Moldova, care oferă granturi pentru apicultori şi exportatori, dar şi asistenţă pentru dezvoltarea Asociaţiei Apicultorilor.
Datele statistice relevă că dacă în anul 2009 Republica Moldova exporta miere în valoare mai mică de un milion de dolari (circa 0,76 milioane dolari), apoi în 2014 a ajuns la 9,69 milioane de dolari, adică de 12,7 ori mai mult.
În următorii doi ani însă exporturile au scăzut cu circa 8%, până la 8,85 milioane de dolari în 2016. De notat că exporturile de miere reprezintă doar 0,6% din totalul livrărilor de mărfuri din Republica Moldova.
În acelaşi timp mierea naturală, alături de caviarul produs de o companie de la Tiraspol şi praful de ouă, sunt singurele produse de origine animalieră din Republica Moldova ce sunt exportate pe piaţa UE.
Pentru a putea exporta produse animaliere pe o piaţă dezvoltată şi cu o mare putere de cumpărare, aşa cum este cea a UE, acestea ar trebui să corespundă unor cerinţe riguroase de calitate şi igienă.
