ECONOMIC

Mold-street: Top 5 provocări economice şi sociale pentru 2022: de la reforme la inflaţie şi criza gazelor

post-img

Una din provocările economice şi sociale majore pentru 2022 ţine de promovarea reformelor sistemice în contextul unui cadru limitat de resurse financiare, umane şi de timp, consideră economiştii de la Centrul Expert-Grup.

O altă provocare ţine de riscurile de sărăcie în contextul tendinţelor inflaţioniste, în paralel cu încetinirea creşterii economice pe fundalul unei creşteri rapide din 2021. Inflaţia în 2022 urmează să depăşească pragul de 15%, afectând în special familiile cu venituri mici, notează mold-street.com.

Se menţine şi riscul reizbucnirii „crizei aprovizionării cu gaze” din cauza agendei energetice complicate cu partea rusă, se arată într-o analiză Expert-Grup.

1. Promovarea reformelor sistemice în contextul unui cadru limitat de resurse financiare, umane şi de timp

Dacă anul 2021 a fost unul de adaptare şi reorganizare, anul 2022 trebuie să devină anul reformelor sistemice. Însă, provocările ţin de constrângerile bugetare, umane, de timp şi de ordin politic. Guvernul va trebui să mobilizeze resursele necesare, pentru a demonstra că este capabil să promoveze reforme cu impact. Mai ales că urmează unul electoral 2023, care va complica promovarea unor reforme necesare, dar nepopulare.

Aceasta confirmă faptul că anul 2022 oferă, practic, singura fereastră de oportunitate pentru iniţierea reformelor respective: aici ne referim la reforme de pe agenda socială (zilierii, ocuparea informală, pensiile, salariul minim), precum şi la reforma teritorial-administrativă, reforma administraţiei publice şi salarizării funcţionarilor publici şi reforma întreprinderilor de stat.

2. Riscurile de sărăcie în contextul tendinţelor inflaţioniste

Inflaţia în 2022 urmează să depăşească pragul de 15%, afectând în special familiile cu venituri mici. Aceasta va pune presiuni pe sistemul de protecţie socială şi va stimula inegalităţile economice şi sociale. Guvernul va trebui să sporească eficienţa mecanismelor de protecţie socială, astfel ca acestea să fie mai bine ţintite pe cei mai nevoiaşi.

În paralel, sunt necesare măsuri pentru maximizarea veniturilor în BASS (fără a majora presiunea fiscală), prin combaterea ocupării şi economiei informale, majorării salariului minim şi sporirea eficienţei CNAS. În contextul crizei gazelor, se conturează de asemenea problema sărăciei energetice, care afectează direct (sporirea preţurilor pentru sursele energetice) sau indirect (descurajarea accesului la surse energetice) segmentele vulnerabile ale populaţiei.

3. Încetinirea creşterii economice pe fundalul unei creşteri rapide din 2021

Relansarea economică rapidă din 2021 nu are la bază o nouă paradigmă de dezvoltare, fiind acompaniată de creşterea triunghiului de deficite macroeconomice: deficitul comercial, deficitul de cont curent şi deficitul bugetar.

Baza înaltă de comparaţie în mod automat va duce la încetinirea creşterii economice în 2022, iar incertitudinea asociată cu evoluţia pandemiei, tendinţele inflaţioniste la nivel global sau riscul reizbucnirii crizei gazelor, descris mai jos, vor lovi în continuare în apetitul investiţional privat. Investiţiile publice la fel vor rămâne incerte din cauza riscurilor de sub-executare a veniturilor pe fundalul încetinirii economice, dar şi creşterii presiunii pe sistemul de protecţie socială în contextul riscurilor de sărăcie menţionate mai sus.

4. Riscul reizbucnirii „crizei aprovizionării cu gaze”

Chiar dacă avem un nou acord cu Gazprom, au rămas încă multiple probleme nesoluţionate: datoria istorică sau implementarea Pachetului energetic 3. Nesoluţionarea acestora mereu va fi o sursă de risc, în raport cu livrările de gaze de la Gazprom.

Guvernul trebuie să urgenteze procesul de audit al datoriei şi să clarifice calendarul achitării datoriei reale faţă de Gazprom (constatate şi agreate în urma auditului), să revină la implementarea Pachetului energetic 3, să consolideze independenţa ANRE (cu abţinerea de la orice iniţiative ce pot politiza instituţia), iar în paralel să capaciteze Energocom să facă concurenţă pe piaţa internă a gazelor, să facă stocuri de gaze naturale (în România sau Ucraina) şi să fortifice interconexiunea cu Ucraina şi România pe dimensiunea energiei electrice (inclusiv, să accelereze demararea construcţiei interconectării pe energie electrică cu România).

5. Pandemia, în contextul nivelului scăzut de vaccinare

Noul val asociat cu versiunea Omicron al Covid-19 riscă să pericliteze situaţia sanitară, în special după sărbătorile de iarnă. Aceasta ar putea afecta semnificativ activitatea economică şi situaţia socială, în contextul unei rate scăzute de vaccinare, dar şi a lipsei unor măsuri cu adevărat ample de sprijin pentru populaţie şi firme în eventualitatea înrăutăţirii situaţiei pandemice.

Guvernul trebuie să fie pregătit cu tot instrumentarul de a susţine economia şi familiile cu venituri mici, în cazul înrăutăţirii situaţiei pandemice, prin mecanisme deja bine-cunoscute: subvenţionarea salariilor, sistemul „kurzarbeit” (subvenţionarea regimului redus de muncă), garanţii de stat pentru credite urgente şi creşterea suportului pentru şomeri în vederea recalificării.

În general, este necesar de a fortifica mecanismele de avertizare (early-warning signals) în baza unui sistem de evaluare şi management al riscurilor la nivel de ţară, în special în domeniul infrastructurii de importanţă critică. În procesul de promovare a vaccinării, autorităţile urmează să îmbunătăţească strategia de comunicare şi consultare publică cu toţi actorii vizaţi (inclusiv sindicatele), dar şi să combine măsurile de constrângere cu cele de încurajare a vaccinării (prin creare de oportunităţi pentru cei vaccinaţi).