Investigarea reală a celei mai mari fraude bancare din Republica Moldova încă nu a început şi niciun ban din suma furată din cele trei bănci falimentare nu a fost recuperat, arată un studiu realizat de IDIS „Viitorul” şi Transparency International.
Potrivit autorilor, care citează surse oficiale, din suma de circa un miliard de dolari, care ar fi fost furat în 2014 din sistemul bancar, până în prezent a fost recuperat aproape un miliard de lei (50 de milioane dolari), notează mold-street.com.
În acelaşi timp, ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a declarat în aprilie 2017 că niciun ban din cei fraudaţi nu a fost recuperat.
„Aceste informaţii contradictorii derutează opinia publică", constată autorii studiului realizat de IDIS „Viitorul” şi Transparency International.
Grupe distincte şi bani de recuperat
Pentru a înţelege mai uşor ce sumă a fost fraudată din sistemul bancar şi ce anume trebuie de recuperat, experţii au divizat în grupe distincte banii ce urmează a fi recuperaţi.
1. Bani fraudaţi, care au fost sustraşi din bancă prin intermediul diverselor scheme de escrocherie, recuperarea lor fiind subiect al anchetelor penale. 2. Bani investiţi, care reprezintă activele băncilor lichidate BEM-Unibank-Banca Socială, fie sub formă de credite oferite, fie sub formă de bunuri deţinute. Recuperarea acestor bani are loc potrivit procedurilor legale caracteristice unor relaţii economice standard, iar în prezent sunt recuperaţi banii anume din această categorie.
Potrivit autorilor, în prima categorie de bani fraudaţi cu tentă criminală por fi distinse două tipuri de debitori:
– grupul companiilor Şor, care conform Notei informative Kroll a sustras fraudulos din sistemul bancar circa 600 de milioane de dolari;
– alte grupări criminale, care pe parcursul a mai multor ani au sustras în mod organizat şi fraudulos bani din aceste trei bănci.
„CNA şi Procuratura Anticorupţie au pe rol mai multe cauze penale care vizează alte companii decât cele din grupul Şor. În acest context urmează de stabilit în câte grupări erau ele organizate şi care este suma de bani, care trebuie urmărită de CNA şi Procuratura Anticorupţie. În opinia noastră, suma fraudată de alte companii ar putea varia de la 100 până la 300 de milioane USD", susţin autorii studiului.
A doua categorie presupune recuperarea banilor prin utilizarea pârghiilor economice şi judiciare în cazul unor litigii de ordin economic:
– Cu debitori/companii de bună credinţă, însă cu dificultăţi financiare, care au credite compromise şi nu au capacitatea de a le restitui. Aceşti bani pot fi recuperaţi prin proceduri de insolvabilitate, preluarea de active şi vânzarea lor.
– Cu debitori/companii care au contractat credite de la bancă şi nu au probleme în restituirea lor la termen.
– Banii care vor fi recuperaţi din vânzarea bunurilor din proprietatea băncilor în proces de lichidare.
