ECONOMIC

Mold-Street: Statistica îl bate pe Dodon. Cine au fost în 2016 principalii „sponsori” ai Moldovei

post-img

Preşedintele Igor Dodon a declarat în cadrul unor manifestări de la Comrat că "cei mai apropiaţi prieteni ai Găgăuziei, dar şi ai Republicii Moldova, sunt Rusia şi Turcia”. Statistica privind asistenţa externă acordată Republicii Moldova în 2016, dar şi pentru 2014-2015 îl contrazice însă pe şeful statului.

Raportul anual privind asistenţa externă acordată Republicii Moldova în anul 2016 relevă că în acest an, ţara noastră a primit asistenţă străină în valoare de peste 440 milioane de euro, în creştere cu aproximativ 33% faţă de anul 2015, notează mold-street.com.

Importanţa Acordului cu FMI

Din această sumă, 227 milioane de euro au fost acordaţi pentru sectorul guvernamental, ceea ce reprezintă o creştere de 32,8% faţă de anul 2015 şi este, practic, la nivelul anului 2014, arată raportul elaborat de Cancelaria de stat.

Creşterea respectivă a finanţării externe în 2016 este explicată "prin eforturile Guvernului" şi semnarea Acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în noiembrie 2016, care a permis să fie "recăpătată încrederea şi recâştigată credibilitatea din partea partenerilor de dezvoltare în ţara noastră".

Potrivit raportului, cota asistenţei externe debursate în PIB se menţine pe durata ultimilor ani la un nivel de aproape 6%, dar ponderea resurselor externe în Bugetul Public Naţional s-a micşorat de la 16% la 9%.

Totuşi, sustenabilitatea bugetar-financiară a Republicii Moldova "continuă să depindă de volumul asistenţei externe acordate", constată autorii.

Cine sunt principalii "sponsori"

Totodată, autorii constată că remitenţele rămân în continuare de 2-3 ori mai mari ca volum comparativ cu asistenţa externă. Cât despre investiţiile străine directe, apoi acestea au fost în perioada 2012–2016 de 2-4 ori mai mici faţă de volumul debursărilor asistenţei externe pe parcursul anului şi de 10 ori mai mici decât remitenţele.

Studiul relevă că în anul 2016, cel mai mare partener de dezvoltare al Republicii Moldova a fost Uniunea Europeană, urmată de Banca Mondială, România, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Agenţiile ONU. 

Astfel, conform situaţiei la 31 decembrie 2016, aproximativ 76% din volumul asistenţei externe debursate în Republica Moldova este raportată de aceşti cinci parteneri de dezvoltare.

Restul de 24% revine altor 11 donatori, inclusiv FMI, SUA, BEI, Elveţia, Suedia, Germania, Austria, Cehia, Japonia. Nici urmă de Rusia sau Turcia. De altfel, nici în anii 2014-2015, Rusia nu a acordat asistenţă ţării noastre.

În schimb, Turcia a alocat aproape două milioane de euro în anii 2014-2015.

Cel mai mare proiect finanţat de guvernul turc prin intermediul Agenţiei TICA a fost în valoare de jumătate de milion de euro şi prevedea "Finalizarea lucrărilor de construcţie a clădirii Fundaţiei Susţinerea Culturii şi Tradiţii Islamice în Republica Moldova".

Sectoarele unde ajunge asistenţa

Potrivit raportului, cele mai mari volume de asistenţă externă au mers spre proiecte din: agricultură; transport şi drumuri; sănătate; energetică; apă şi canalizare, schimbări climatice. 

Astfel, în 2016, volumul asistenţei externe de care a beneficiat sectorul agricol a constituit 29,6 milioane de euro, ceea ce a influenţat creşterea competitivităţii prin modernizarea şi integrarea pieţei, modernizarea lanţului agroalimentar în scop de conformare la cerinţele UE privind siguranţa alimentelor şi la standardele de calitate, precum şi sporirea securităţii şi siguranţei alimentare.

Sectorul transport şi drumuri a beneficiat de o asistenţă de 28,1 milioane de euro. Anterior, Guvernul a stabilit drept o prioritate strategică reabilitarea drumurilor, asistenţa partenerilor de dezvoltare, în condiţiile bugetului de stat auster, fiind indispensabilă. Fără drumuri moderne, Moldova nu poate atrage investiţii majore, iar costurile de logistică rămân mari.

Un alt domeniu prioritar este sănătatea, unde a ajuns o asistenţă externă de 28 milioane de euro. Potrivit Ministerului Sănătăţii, valoarea asistenţei a fost în creştere cu 20% faţă de anul 2015. În 2016, 66% din totalul asistenţei au fost oferite pentru prevenirea şi tratamentul bolilor netransmisibile. Totodată, 22% din suma totală au fost alocate pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale acordate pacienţilor cu boli transmisibile.

În 2016, au fost atrase şi aproape 22,5 milioane de euro asistenţă externă pentru securitatea energetică a statului şi sporirea eficienţei energetice, iar 13,1 milioane de euro pentru domeniul apă şi canalizare, schimbări climatice. 

78% din asistenţă sunt credite

Referitor la asistenţa externă în funcţie de instrumente de finanţare, cu o pondere de 78%, în 2016 au prevalat creditele şi împrumuturile. Totodată, Guvernul Republicii Moldova acordă în continuare o prioritate majoră atragerii asistenţei externe nerambursabile.

Cât despre autorităţi publice, apoi de cel mai mare număr de proiecte finanţate din exterior a beneficiat Academia de Ştiinţe, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, etc.

Însă de cele mai mari bugete beneficiază Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor - 548 milioane de euro, sau 52% din asistenţa externă în derulare. Urmează Ministerul Economiei cu o cotă de 25% (circa 260 milioane de euro) şi Ministerul Mediului cu 5,4% şi circa 57 milioane de euro.

Cancelaria de stat susţine că în privinţa administrării asistenţei ar exista o transparenţă maximă. Totuşi, mai multe studii, dar şi audite realizate de Curtea de Conturi au arătat că la acest capitol există numeroase deficienţe.

În conecinţă, la începutul lunii iulie 2017, Guvernul a anunţat că va realiza o inventariere a tuturor proiectelor de asistenţă externă care au fost şi urmează a fi implementate în Republica Moldova.