După o perioadă îngrijorătoare, plină de acuzaţii de fraudă şi de măsuri de urgenţă, băncile din Moldova se confruntă cu o revenire lentă la creştere şi câştigă încredere populară, se arată într-o amplă analiză a situaţiei din sistemul bancar moldovenesc, făcută de celebra revistă The Banker.
The Banker face o retrospectivă atât a evoluţiilor din ultimii ani, în special după frauda bancară din anul 2014, amploarea căreia este apreciată ca una uluitoare, dar şi a reformelor şi situaţiei actuale din sectorul financiar, notează mold-street.com.
În 2016 exista riscul unei noi crize şi mai profunde
Pentru a exemplifica situaţia grea în care se pomenise sistemul bancar, dar şi întreaga ţară, The Banker, citează câţiva bancheri. "Experienţa trăită, arată că noi se pare că nu ştiam când se va ajunge la nivelul zero", spune Henry Russell, director pentru instituţiile financiare din Moldova, Ucraina, Belarus şi Balcanii de Vest la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BERD).
Iar guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea susţine că în 2016 exista riscul unei crize şi mai profunde. Or frauda bancară şi crizele politice care au urmat, au determinat UE, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) să îngheţe temporar ajutorul ţării, forţând autorităţile să se apuce de reformarea reală a sectorului bancar.
"Situaţia de la începutul anului 2016 era foarte dificilă, s-ar putea spune critică", afirmă Sergiu Cioclea, care a fost numit guvernator al BNM în martie 2016.
"Dobânzile la datoria publică au crescut cu peste 26%, iar scadenţa noilor obligaţiuni de stat emise de Ministerul Finanţelor a scăzut periculos la doar trei-şase luni. Având în vedere expunerea mare a băncilor locale la titlurile de stat, ţara se îndrepta către o nouă fază a crizei bugetare şi bancare", susţine guvernatorul.
Acesta adăugă că decizia FMI în 2016, când a fost de acord cu un program de împrumut de trei ani în valoare de 183 milioane de dolari, a ajutat la stabilizarea situaţiei şi la lansarea unui program ambiţios de reformă bancară. Totodată, s-a făcut referire şi la Strategia de implementare a standardelor Basel III. Proiectul a fost implementat cu suportul României şi Olandei.
Nu puteţi continua să activaţi într-o ţară unde două cele mai mari bănci sunt sub supraveghere
Potrivit The Banker evoluţiile din ultimul an relevă o îmbunătăţire a situaţiei, iar achiziţionarea în ianuarie 2018, a unui pachet de 39,2% în al treilea cel mai mare creditor din Moldova, Victoriabank, de Banca Transilvania, a doua cea mai mare bancă din România, este un semn al acestor evoluţii pozitive.
În acelaşi timp alte două mari bănci: Moldova-Agroindbank şi Moldindconbank rămân în continuare sub supravegherea BNM. Cea mai mare Moldova-Agroindbank ar putea fi vândută în acest an, spune Serghei Cebotari, preşedintele MAIB.
"Acestea sunt cele mai mari trei din ţară (Moldova-Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank n.r.) şi nu puteţi continua să funcţionaţi [într-o ţară] unde două dintre cele mai mari trei bănci sunt sub supraveghere şi cu incertitudine cu privire la locul în care acţiunile vor fi în viitorul apropiat", declară Francis Malige, director general BERD pentru Europa de Est şi Caucaz.
O rază de lumină?
"În ciuda măsurilor pozitive luate în ultimii ani, rămân multe de făcut, iar încrederea va dura mult timp pentru a reveni. Incertitudinile politice din Moldova ar putea inversa mereu paşii pozitivi care au fost făcuţi recent. Cu toate acestea, pentru moment, cei implicaţi în acest sector pot respira puţin", susţine The Banker.
"Faza cea mai dificilă de consolidare a sectorului bancar, care implică verificări cuprinzătoare şi revizuiri ale calităţii activelor în rândul băncilor locale, este foarte avansată şi se apropie de sfârşit", spune guvernatorul Cioclea.
Privind înapoi cu câţiva ani, unii văd scandalul bancar ca pe o experienţă tristă pentru ţară. "Este deprimant că a fost nevoie de un asemenea colaps pentru a se acţiona", constată Henry Russell, director BERD pentru instituţiile financiare din Moldova, Ucraina, Belarus şi Balcanii de Vest.
