În acest an preţul gazelor importate de Republica Moldova au înregistrat o scădere lentă de la un nivel de 241,16 dolari pentru o mie de metri cubi în primul trimestru, la 235,62 dolari în trimestrul II şi la 229,5 de dolari pentru o mie de metri cubi în trimestrul III.
Administraţia Moldovagaz estimează că în ultimul trimestru al acestui an preţul gazelor naturale va mai scădea cu alte circa 10 dolari pentru o mie de metri cubi, în raport cu preţul mediu anual, şi va coborî la nivelul de aproximativ 223 de dolari, notează mold-street.com.
La Bursă: preţuri mari iarna, dar mici vara
În aceeaşi perioadă preţurile de procurare a gazelor naturale în multe state europene cu pieţe liberalizate au înregistrat fluctuaţii mai semnificative, de la maxime de 365 de dolari în Ucraina sau 262 de dolari în Austria în primul trimestru, la minime de circa 130 de dolari (fără cheltuieli de transport) în trimestrul III - în Olanda şi Germania.
Ultimele cifre au inflamat o parte a presei şi a experţilor din Moldova care au sugerat că dacă am cumpăra acum de pe piaţa liberă (SPOT) din UE, apoi preţul gazelor se va reduce semnificativ şi în plus am putea scăpa de dependenţa de Gazprom.
Lucrurile nu sunt însă chiar atât de simple cum par. Să vedem mai în detaliu cum au evoluat preţurile în diferite state.
O analiză a evoluţiei cotaţiilor pe piaţa liberalizată a gazelor naturale din câteva ţări de referinţă - Austria, Germania, Olanda, România şi Ucraina, arată că în perioada ianuarie-martie 2019, preţul mediu de procurare a gazelor naturale a constituit 277,25 dolari pentru o mie de metri cubi, iar în trimestrul II - 215,14 dolari pentru o mie de metri cubi, înregistrând astfel o scădere cu circa 21% în perioada caldă comparativ cu perioada rece a anului. Această evoluţie se explică prin faptul că în sezonul cald scade cererea şi respectiv şi volumele achiziţionate de gaze naturale.
Cine pierde şi cine câştigă
Conform datelor analizate, în Ucraina s-a înregistrat cel mai ridicat preţ de procurare a gazelor naturale, atât în trimestrul I (în mediu cu circa 28%) cât şi în trimestrul II (în mediu cu circa 30%). În România, în trimestrul I, preţul de procurare a gazelor naturale este mai scăzut decât media pe ţările europene menţionate cu aproape 6%, dar mai ridicat cu circa 20% - în trimestrul II, când începe sezonul cald al anului.
Calculele arată că în perioada ianuarie 2018 – august 2019, Moldovagaz a importat pentru consumatorii Republicii Moldova (malul drept al Nistrului) aproximativ 1,8 miliarde metri cubi de gaze naturale în valoare de 404 milioane dolari.
Dacă în aceeaşi perioadă am fi importat gaze la preţurile de import din România ele ne-ar fi costat cu peste 50 milioane dolari mai mult (13%), iar în cazul Ucrainei - cu peste 240 milioane dolari. sau cu 60% mai mult.
Cât nu este de straniu, dar preţul mediu anual de procurare a gazelor determinat în baza formulei de calcul din contractul dintre Moldovagaz şi Gazprom a fost mai optim în raport cu cel spot (bursier) sau determinat prin alte metode.
Beneficiile Moldovei de la un contract de lungă durată
Mai este şi alt aspect. Republica Moldova este în continuare o ţară izolată, din punct de vedere energetic, neavând producere sau depozite de gaze naturale şi avem deocamdată doar o singură sursă şi traseu de import.
Conducta Iaşi-Ungheni-Chişinău, chiar dacă va fi gata la anul, va permite importul de gaze în volume mai mari abia din 2022, după cum estimează compania românească Transgaz. Nici modernizarea Staţiei de măsurare de la Isaccea, România, ce ar permite injectarea de gaze în regim revers pe unul din gazoductele transbalcanice, inclusiv în Moldova nu va fi gata în acest an.
În consecinţă, Republica Moldova procură gazele naturale doar de la gigantul rus Gazprom şi achită un preţ, conform unui contract pe termen lung.
Preţul la gazele naturale livrate se determină anual, în baza unei formule, care ia în calcul preţul de vînzare a metanului de către Gazprom în ţările europene pentru ultimele 9 luni ale anului precedent anului livrării gazelor şi se stabileşte trimestrial la 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie a anului de livrare, în funcţie de fluctuaţiile preţului motorinei 0,1 şi păcurii cu un conţinut de sulf de 1% pentru 9 luni nemijlocit anterioare trimestrului de furnizare a gazelor naturale, în baza datelor „Platt's Oilgram Price Report”, capitolul „European monthly averages” Cargoes FOB Med. Basis Italy, şi care sunt valori medii aritmetice între cea mai ridicată şi cea mai scăzută cotaţie a motorinei şi păcurii.
Vadim Ceban, preşedintele Moldovagaz a declarat pentru Mold-Street.com că existenta unui contract pe termen lung cu Gazprom are şi multe avantaje, când e vorba de a face comparaţie cu preţurile de procurare în alte state.
„Gazprom oferă un preţ relativ uniform în perioada consumului maxim de gaze naturale (perioada de iarnă), care reprezintă circa 85% din consumul anual de gaze naturale în Moldova, comparativ cu preţurile de procurare în ţările europene. Respectiv, pentru perioada de iarnă din acest an, Moldova a procurat gaze naturale cu 33% mai ieftin decât în Ucraina şi cu circa 6% mai ieftin decât media pe ţări europene precum Austria, Germania, Olanda şi România. În trimestrul II, Moldova a procurat gaze naturale cu aproape 13%, mai ieftin decât preţul de procurare în Ucraina, însă deja cu 14% mai scump decât media în Austria, Germania, Olanda, România – ţări care dispun de producţie proprie de gaze naturale. În concluzie, doar în perioada de vară, când volumele lunare consumate constituie doar 15% în raport cu consumul lunar de iarnă, Moldova achită mai mult pentru gazele naturale, decât statele europene de referinţă”, explică Vadim Ceban.
Preşedintele Moldovagaz foloseşte ca argument în favoarea unui contract de lungă durată cu Gazprom şi evoluţia preţurilor din anii precedenţi.
„În anul 2017 comparativ cu preţul mediu de procurare a gazelor naturale în ţările europene care a constituit 200,2 dolari pentru o mie de metri cubi, Moldova a procurat gaze la preţ de 162,05 de dolari, sau cu circa 19% mai ieftin. În 2018, preţul de import al gazelor a fost de 217,46 dolari pentru o mie de metri cubi, sau cu circa 11% mai ieftin decât preţul mediu din ţările europene – 246,4 dolari pentru o mie de metri cubi”, precizează Vadim Ceban.
Soluţiile de alternativă costă
Situaţia se poate schimba însă dacă Moldova găseşte bani şi poate face rezerve de gaze pentru a le depozita în Ucraina sau în ţara noastră. Crearea de depozite subterane în Moldova ar necesita însă investiţii majore de câteva sute de milioane de dolari. Aparent o soluţie mai uşoară ar fi stocarea de gaze în depozitele din Ucraina. Dar şi acolo e nevoie să dispui de resurse financiare de circa 80-100 de milioane de dolari pentru un volum de 400 milioane de metri cubi, pe care să-l cumperi vara şi apoi să îl foloseşti iarna.
Ţinând cont de faptul că suntem deja în prag de sezon rece şi degrabă va creste cererea şi consumul, respectiv şi preţurile pe piaţa liberă sunt în creştere, momentul potrivit a fost ratat pentru a cumpăra gaze la costuri mai mici de 130 de dolari pentru o mie de metri cubi. Însă, la aceste cotaţii se mai adaugă şi alte costuri indispensabile.
„Acest preţ este prezentat fără cheltuieli de transport (achitarea tarifului la fiecare punct de ieşire - intrare), care spre exemplu pentru Republica Moldova ar constitui circa 60 dolari pentru o mie de metri cubi, precum şi alte cheltuieli suplimentare, în cazul procurării, chiar teoretice, de la cea mai apropiată Bursă europeană competitivă – Baumgarten, Austria”, afirmă Vadim Ceban.
Preşedintele Moldovagaz mai evidenţiază şi faptul că la moment, capacităţi libere de transport prin Austria, Slovacia şi Ungaria nu sunt, deoarece capacităţile anuale de transport, conform regulilor europene, se rezervează în luna iulie, iar cele trimestriale – respectiv în trimestru IV al anului precedent celui de activitate.
De menţionat, că în anul trecu diferenţa de preţuri la burse şi cel din contractul de lungă durată cu Gazprom în raport cu anul curent nu a fost pronunţată încât să motiveze cumpărarea capacităţilor de transport din Austria, Slovacia şi Ungaria pentru anul curent, explică Vadim Ceban.
De unde vom lua gaze la iarnă: cele trei soluţii
Acum de fapt problema principală pentru ţară este să fie asigurată cu gaze în perioada rece a anului. Şi aici există o doză mare de nesiguranţă, fapt menţionat şi de premierul Maia Sandu.
„Dacă Rusia şi Ucraina nu vor ajunge la un consens, nu vom putea primi gaze. O soluţie tehnică este să cumpărăm şi să depozităm gaze naturale în Ucraina, dar capacităţile de depozitare nu sunt suficiente pentru tot teritoriul Republicii Moldova. Pregătim mai multe soluţii tehnice. Cetăţenii nu trebuie să-şi facă griji, dar trebuie să ştie că există probabilitatea ca să nu primim gaze ruseşti în această iarnă”, a declarat prim-ministra în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.
Vadim Ceban, preşedintele Moldovagaz susţine că există trei modalităţi care ar putea soluţiona problema asigurării cu gaze naturale a Republicii Moldova.
"Prima şi cea mai sigură este prelungirea contractelor existente cu Gazprom pentru un termen de 3 ani. Avantajele au fost enumerate mai sus. Modalitatea a doua este cumpărarea gazelor ruseşti la hotarul de Est al Ucrainei, în caz de întrerupere a tranzitului. Şi ultima modalitate este reversul gazelor ruseşti prin culoarul trans-balcanic, luate din conducta subacvatică Turk Stream. Deja avem o strategie pentru revers - prin infrastructura de transport, situată în zona Vulcăneşti şi Căuşeni, astfel încât toţi consumatorii să poată beneficia de gaze naturale în iarna 2020 prin coridorul trans-balcanic pe traseului „Turcia-Bulgaria-România-Ucraina-Moldova”. Discuţiile cu operatorii de transport gaze din ţările vecine continuă la subiectul dat. În ceea ce priveşte conducta Iaşi-Chişinău, în calitate de rută alternativă de aprovizionare cu gaze naturale, din informaţiile de care le dispunem, ea va putea fi funcţională nu mai devreme de 2022”, susţine Vadim Ceban.
De la 1 ianuarie 2020, gazul va costa mai puţin de 200 de dolari
Şeful de la Moldovagaz precizează că actualmente se analizează toate trei modalităţi, sunt foarte multe subtilităţi tehnice şi economice care necesită o analiză minuţioasă, inclusiv identificate avantajele şi dezavantajele fiecăreia.
"Lucrul coninuă pe toate direcţiile, însă pentru noi varianta de bază constituie prelungirea contractului cu furnizorul nostru de bază, adică Gazprom”, afirmă preşedintele Moldovagaz
Cât despre preţul de la 1 ianuarie 2020, apoi totul depinde de modalitatea care va fi aleasă de părţi.
"Noi desigur, pledăm pentru prelungirea contractelor existente pentru 3 ani. În acest caz, preţul la gazele naturale la 1 ianuarie 2020 va fi de circa 195-200 dolari", a mai declarat Vadim Ceban.
În concluzie putem spune că toţi consumatorii aşteaptă o ieftinire a gazelor, dar şi mai important este ca în mijloc de iarnă să nu rămânem fără el. Va depinde mult de abilitatea autorităţilor şi conducerii Moldovagaz de a găsi soluţia optimă, dar şi mai mult de soluţionarea problemei tranzitului de gaze ruseşti prin Ucraina.<
