Relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă au fost mereu complicate chiar de la proclamarea independenţei, având la bază o constantă importantă: prima întotdeauna a depins de a doua din punct de vedere economic.
În ultimul an relaţiile dintre cele două ţări se remarcă printr-un dualism în care preşedintele Igor Dodon cochetează permanent cu liderul rus la întâlnirile oficiale, iar Parlamentul şi Guvernul împart critici dure la adresa autorităţilor ruse. Tensiunile au atins noi cote după ce Chişinăul a acuzat Moscova de hărţuirea oficialităţilor moldovene şi speakerul Andrian Candu a avertizat că Moldova ar putea cere despăgubiri de miliarde pentru ocuparea regiunii transnistrene. Kremlinul, de pe altă parte, este indignat de adoptarea legii privind combaterea propagandei (ruseşti) de către legislativul de la Chişinău, notează mold-street.com.
Moscova, însă, nu a ezitat niciodată să demonstreze conducerii de la Chişinău că va face uz de orice gen de constrângere atunci când deciziile moldovenilor nu-i sunt pe plac. Exemple sunt foarte multe, cele mai notorii acţiuni de penalizare pentru ”nesupunere” sunt embargoul la vinuri (2006, 2013), embargoul la fructe şi legume (2014), instituirea arbitrară şi unilaterală de taxe vamale (2014) şi ameninţările de a face mai grea viaţa migranţilor moldoveni în Rusia.
Mold-Street a decis să analizeze în ce măsură Republica Moldova depinde de Federaţia Rusă din punct de vedere economic. Pentru aceasta au fost examinate 3 dimensiuni importante în relaţiile economice moldo-ruse şi anume – 1) investiţiile ruseşti în Moldova, 2) comerţul bilateral şi 3) remitenţele.
În pofida unor informaţii apărute în spaţiul public acum câteva luni, despre o fugă a capitalului rusesc din Republica Moldova, Rusia a fost şi rămâne principalul investitor străin. Cifrele de referinţă în acest sens oferă baza de date Coordinated Direct Investment Survey (CDIS) a Fondului Monetar International (FMI). Potrivit acestora, la finele anului 2016 investiţiile ruseşti în Republica Moldova, fără regiunea separatistă, constituiau 716 de milioane de dolari. 
Chiar dacă stocul investiţiilor ruseşti este în descreştere cu 70 milioane USD faţă de anul 2012, ponderea acestora în totalul ISD este în creştere de la 23% în 2012 la 27,4% în 2016, având în vedere că în anul 2016 valoarea totală a investiţiilor străine directe în economie (2, 61 miliarde USD) era cu 812 milioane USD mai mică faţă de anul 2012.
Din datele BNM, putem deduce că capitalul rusesc este prezent în Moldova preponderent sub forma unor instrumente de datorie şi mai puţin ca acţiuni şi participaţii în fonduri de investiţii.
De altfel, după cum arată ultimele date publice disponibile, Rusia se plasează pe poziţia a patra după valoarea cumulată a investiţiilor în capitalul social al întreprinderilor, cu o sumă ce depăşeşte un miliard de lei, sau circa 9% din tot capitalul străin plasat în capitalul social al întreprinderilor înregistrate în Republica Moldova. 
În perioada 2008-2017 în Republica Moldova au fost înregistrate un total de 442 întreprinderi cu capital rusesc. Cele mai multe au fost înregistrate în anii 2017 şi 2011, iar cele mai puţine în 2016. Ca pondere în totalul întreprinderilor cu capital străin înregistrate anual, cele cu prezenţa capitalului rusesc variază între 5 şi 10%.
Cea mai mediatizată companie cu capital rusesc înregistrată în ultimii ani cu certitudine este Avia Invest. Aceasta a fost fondată pe 2 august 2013, cotele-părţi fiind împărţite în mod egal între Aeroportul Habarovsk SA şi Kolomensky Zavod SA. Avia Invest şi a preluat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău pe o perioadă de 49 de ani, asumându-şi o contribuţie investiţională de 244,2 milioane de euro.
Potrivit investigaţiilor RISE Moldova, compania dată a avut câteva modificări în structura asociaţilor. În ultimul epizod de acest gen firma Komaksavia OOO din Moscova, care deţinea 95% din capitalul Avia Invest, şi-a vândut cota către Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru. Acum, singurul fondator al companiei care mai aminteşte direct de legătura cu Rusia - Aeroportul Habarovsk - deţine doar 5% din capitalul social. Totodată, în societate există o impresie colectivă precum că la concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău capitalul rusesc a fost mai mult o interfaţă, iar beneficiarii reali ar fi originari din Republica Moldova.
În general, afacerile cu capital rusesc în Moldova sunt prezente în toate sectoarele economiei, de la gaze şi produse petroliere, la telecomunicaţii, bănci, mass-media, până la industria alimentară şi terminale de plăţi on-line.
În sectorul bancar, cea mai importantă prezenţă de capital rusesc este atestată la Comerţbank, unii acţionari ruşi fiind şi la Energbank şi Moldova-Agroindbank.
De altfel, în sectorul bancar anume o companie a unui cetăţean rus (Igor Benz), de facto considerat persoană interpusă a afaceristului Veaceslav Platon, a generat litigiul arbitral împotriva Republicii Moldova în faţa Insitutului de Arbitraj al Camerei de Comert din Stockholm. Acest fapt constituie până în prezent principalul obstacol pentru care nu pot fi tranzacţionate circa 40% din acţiunile celei mai mari bănci din Moldova.
Mai precis, demersul iniţiat la 24 mai 2016 la Arbitrajul de la Stockholm de către Evrobalt LLC a invocat pretinsa încălcare a dispoziţiilor Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse cu privire la promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor capitale din 17 martie 1998.
Evrobalt LLC susţinea că a făcut o investiţie prin achiziţionarea unui pachet de acţiuni de 4,5023,% în capitalul Moldova-Agroindbank, cu aprobarea Băncii Naţionale, dar aceasta din urmă a constatat că Evrobalt LLC acţionează concertat cu alţi acţionari ai băncii respective şi aceştia deţin împreună o cotă substanţială în capitalul MAIB, fără permisiunea BNM. În consecinţă, drepturile de vot şi alte drepturi ale Evrobalt LLC au fost suspendate, iar Evrobalt LLC a fost obligată şăşi vîndă în termen de trei luni acţiunile deţinute.
Embargourile şi taxele vamale impuse de Federaţia Rusă în anii 2013 şi 2014 au redus substanţial cota de piaţă a produselor moldoveneşti. Dacă în anul 2012, în medie 3 din 10 dolari încasaţi de exportatorii moldoveni proveneau din Rusia, în anul 2017 doar a zecea parte din exporturi au ajuns pe această piaţă, valoarea lor fiind de 254,5 milioane dolari.
Cea mai mare categorie de produse exportate în Rusia sunt fructele comsetibile şi nucile, deşi valoarea acestora s-a redus de 2,3 ori în perioada 2012-2016. Totodată, dacă în anul 2012 Rusia asimila aproape jumătate din aceste produse, cota acestora în anul 2016 a fost de doar 25%.
În mod special, cel mai dependent de piaţa rusă din această categorie rămân merele moldoveneşti. În 2016, peste 89% din exporturile de mere, pere şi gutui au ajuns în Rusia. Pe de altă parte, comparativ cu anul 2012, rezultatele din 2016 denotă că pentru struguri de masă, prune, caise sau cireşe, exporturile moldoveneşti depind într-o măsură mai mică de piaţa rusă.
Pe poziţia secundă în topul mărfurilor direcţionate spre Rusia sunt produsele farmaceutice, însă aici este de menţionat că cea mai mare parte a acestora (92% în 2016) sunt de fapt reexporturi clasice, valoare adăugată pentru economia moldovenească fiind mică. De altfel, este util de remarcat faptul că din totalul exporturilor moldoveneşti ajunse în Rusia în anul 2016, reexporturile au constituit 44%.
Ceea mai mare scădere a exporturilor orientate spre Rusia se atestă în cazul băuturilor alcoolice, inclusiv vinurile, indicatorul din 2016 fiind de 5,3 ori mai mic raportat la indicatorul din 2012, respectiv şi cota acestor produse direcţionate spre Rusia s-a diminuat de la 28,7 la doar 6,6% în 2016. Totodată, şi în cazul cărnii şi organelor comestibile se observă o reducere semnificativă - de 3 ori.
În afară de mere, cele mai dependente categorii de produse de piaţa rusă în anul 2016 erau sapunuriile, agenţii de suprafeţe organici şi preparate pentru spălat - circa 97,6% din exporturi. Urmează cauciucul si articolele din cauciuc (85,1%) şi carnea si organele comestibile (84,7%).
Este de asemenea important de punctat şi faptul că reducerea exporturilor moldoveneşti spre Rusia nu e doar rodul embargourilor sau taxelor vamale, ci şi a înrăutăţirii situaţiei economice de acolo şi respectiv a diminuării semnificative a comerţului cu Rusia.
De exemplu, dacă în anul 2012 Rusia a importat mere, pere şi gutui în valoare de 1,24 miliardeUSD, în anul 2016 indicatorul dat a fost de peste 2 ori mai mic (524 mil. USD).
Răcirea relaţiilor economice moldo-ruse s-a manifestat în ultimii ani nu doar în diminuarea exporturilor, ci şi în sens invers a importurilor, astfel încât ponderea acestor importuri în total s-a redus de la 15,7% în anul 2012 la 11,8% în 2017. Analiza a top 10 categorii de produse importate din Federaţia Rusă arată că de departe gazele naturale rămân Călcâiul lui Ahile în termeni de dependenţă de resursele de aprovizionare din Rusia.
Combustibilii minerali, care se află pe poziţia secundă în topul celor mai importate categorii de produse din Rusia, constituie circa 1/5 din toate importurile efectuate de Moldova. Totodată, în ultimii ani pe un trend de creştere sunt importurile de Îngrăşăminte, în anul 2016 circa 80% din totalul importurilor provenind din Rusia. În Top 5 categorii de produse provenite din Rusia mai intră diverse produse din categoriile preparate alimentare, reactoare nucleare, cazane, utilaje şi maşini, aparate şi dispozitive mecanice, precum şi piese pentru acestea.
Subiectul prezenţei migranţilor moldoveni în Rusia a fost folosit sistematic de-a lungul timpului atât ca instrument de presiune, cât şi în luptele politice interne. Însă în pofida aflării constante pe agenda publică şi politică, în cei peste 26 de ai de la independenţă încoace, până în prezent între cele două state nu există un elementar acord de securitate socială pentru moldovenii care muncesc în Rusia şi ruşii care lucrează în Moldova.
Despre numărul exact al moldoveilor aflaţi la muncă în Rusia este dificil de estimat, însă tendinţa din ultimii ani este una de scădere, fapt ce poate fi desprins chiar din datele statistice ruseşti.
Spre exemplu, potrivit Institutului de Analize Sociale şi Prognoze al Academiei Prezidenţiale pentru Economie şi Administraţie Publică (RANEPA), numărul cetăţenilor moldoveni aflaţi în Rusia la 31 decembrie 2016 era de 489.669 de persoane, în scădere cu circa 71 000 faţă de începutul anului 2015. Aici mai trebuie de consemnat faptul că o parte din aceste persoane sunt deja imigranţi permanenţi pe teritoriul Federaţiei Ruse, astfel încât numărul efectiv al cetăţenilor moldoveni aflaţi la munci sezoniere în Rusia este mai mic.
Volumul remitenţelor din Rusia a fost, de-a lungul anilor, unul impunător în comparaţie cu remitenţele din alte state. Rusia deţinea o cotă de peste 60% din totalul banilor trimişi de muncitorii migranţi în patrie. Această cotă s-a înjumătăţit de la 65,6% în 2012 până la 33,6% în anul 2017. În valori absolute, dacă în anul 2013 câştigurile trimise din Rusia au depăşit un miliard de dolari, în 2017 suma a trecut puţin peste 400 milioane USD.
Această scădere drastică s-a produs atât din cauza înrăutăţirii situaţiei economice din Rusia, cât şi a înăspririi condiţiilor de muncă pentru străini.
Deprecierea rublei faţă de dolarul american a lovit puternic şi în veniturile moldovenilor aflaţi în Rusia, care sunt remuneraţi în această valută. O altă cauză a acestei scăderi este şi reorientarea unor cetăţeni moldoveni spre alte destinaţii de muncă, mai atarctive.
Chiar şi aşa, expunerea Republicii Moldova prin canalul migraţionist este în continuare una ridicată.
În concluzie, deşi mai există vulnerabilităţi, dependenţa economică de Rusia s-a redus vizibil în ultimii ani şi cât de ironic nu ar suna, anume măsurile punitive exagerate impuse periodic de Kremlin au fost principalul catalizator în acest sens.
Dacă şi autorităţile ar mai avansa cu adevărat pe aşa proiecte cum ar fi gazoductul Ungheni-Chişinău, pârghiile de influenţă ale Moscovei s-ar reduce şi mai mult.
Aşa ori altfel, lecţiile de suprimare economică date de Rusia, dacă sunt bine învăţate, sunt dureroase doar pe termen scurt, cel mult mediu. O demonstrează pe deplin sectorul de vinificaţie, unde la moment activează mai mult de 60 de producători. După falimentele în lanţ în acest sector, supravieţuitorii au pus accent pe calitate şi în prezent vinurile moldoveneşti sunt exportate în peste 50 de ţări.
