ECONOMIC

Mold-street: Cum nu a fost demonopolizată piaţa metalelor

post-img

Ministerul Economiei şi Infrastructurii pregăteşte un proiect de lege care ar veni să lichideze monopolul deţinut de SA Metalferos la colectarea şi exportul de deşeuri de metale, a anunţat premierul Maia Sandu, în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune TV8.

„Se discută despre desfacerea acestui monopol, pentru că schemele de corupţie infiltrate acolo au fost prea multe şi prea sofisticate... Justificările iniţiale de faţadă ale guvernărilor precedente erau că se fura metalul neuzat şi se vindea ca metal uzat”, a declarat Maia Sandu.

Cine controlează Metalferos, controlează piaţa metalelor

În opinia premierului, curăţarea cea mai rapidă poate fi prin demonopolizarea sectorului. „Toată lumea înţelege că nu vine prim-ministrul să aresteze fostul ministru de interne sau să aresteze fostul şef al Agenţiei Proprietăţi Publice, sau fostul director de la Moldtelecom, de la Metalferos. Ceea ce poate face Guvernul la început este să elimine aceşti oameni din sistem. Să transmită, acolo unde nu a fost transmis, ancheta despre ilegalităţile, hoţiile pe care le-au comis aceşti oameni. Şi următorul pas – vine procuratura, instanţa de judecată, care decide cine trebuie să ajungă la puşcărie şi cine nu”, a mai spus Maia Sandu.

De notat că statul controlează capitalul Metalferos, deţinând peste 78% din acţiuni. Respectiv, monopolul activităţilor de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase este deţinut de stat. Problema a fost însă în permanenţă în cine administrează Metalferos şi firmele căpuşe din jurul întreprinderii şi mai ales cine controlează fluxurile financiare, notează mold-street.com.

Chinurile demonopolizării

Acest monopol a fost instituit la începutul acestui mileniu, ca reacţie la furturile masive de metale din acea perioadă, în special a firelor electrice, distrugerea lifturilor etc., ceea ce punea în pericol securitatea energetică şi viaţa oamenilor.

Ulterior s-a constatat că Metalferos a devenit o sursă de finanţare pentru anumite partide şi politicieni, în special Partidul Democrat.

La finele anului 2009, primul guvern Filat de coaliţie AIE a inclus în programul său angajamentul de „demonopolizare a activităţilor de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi de export al acestora”.

Abia peste un an şi jumătate un proiect de lege privind demonopolizarea pieţei de comerţ şi export a deşeurilor metalelor feroase şi neferoase, care ar permite mai multor agenţi economici să obţină licenţe pentru acest gen de activitate, a ajuns în Parlament la propunerea Guvernului şi fracţiunii Partidului Liberal-Democrat.

Proiectul prevedea condiţii speciale pentru operatori, precum dotarea cu terenuri speciale de colectare, mijloace tehnice, deţinerea unui capital propriu de cel puţin 4 milioane de lei şi o experienţă de export în domeniu de circa 6 ani. De asemenea, documentul prevede majorarea până la 100.000 de lei (circa 6.000 de euro la acel moment) a taxei pentru eliberarea licenţei de export de metale, care pe atunci era de 2.500 de lei. 

Democraţii nu au susţinut iniţiativa, inclusiv şi vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, care specifica într-o notă informativă că "o eventuală liberalizare a activităţilor de comercializare şi export a deşeurilor, ar putea provoca un val de furturi şi sustrageri de utilaje şi obiecte feroase de pe teritoriul Republicii Moldova, situaţie cu care ţara noastră s-a confruntat la sfîrşitul anilor nouăzeci ai secolului trecut".