Datele oficiale arată însă că acest argument era unul fals, iar Aeroportul Internaţional Chişinău era o întreprindere de stat profitabilă. AIC a înregistrat în anii 2009-2013 (până la concesionare), profituri de circa 120 milioane lei.

Chiar şi în 2014, după transmiterea majorităţii activelor concesionarului Avia Invest, s-a obţinut un profit de 9,4 milioane de lei, din ceea ce a mai rămas din întreprindere.

 

Problema a fost că profitul era prea mic pentru a se putea face investiţii în modernizarea absolut necesară a aeroportului, mai ales că statul lua în buget 50% din profit sub formă de dividende.

Un prim proiect de modernizare al aerogării a fost realizat între 1998 şi 2001 dintr-un împrumut de 12 milioane de dolari luat de întreprindere de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD – 9 milioane) şi de la Guvern (3 milioane).

Împrumutul a fost restituit integral în 2007, dar din 2006, aeroportul a iniţiat noi negocieri cu BERD şi cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) în privinţa unui nou credit pentru a moderniza infrastructura aeroportului.

S-a negociat un împrumut de circa 47 milioane de euro din care se preconiza să fie renovată pista de decolare, căile de rulare şi peronul, să fie procurat echipamentul specializat de aerodrom, să fie extinsă capacitatea terminalului de pasageri existent sau să fie construit un al doilea terminal.

Conform contractelor, tenderul urma să aibă loc în trimestrul IV din anul 2009 - trimestrul I din 2010, iar lucrările trebuiau să înceapă din trimestrul II al anului 2010.

Concursul a fost organizat însă cu întârziere de un an şi la prima etapă au fost selectate trei companii: Strabag AG din Austria, Cacgc & Catic Beijing JV din China şi Lagan Construction Limited din Marea Britanie.

La ultima etapă, în primăvara anului 2011, au rămas Strabag AG şi Cacgc & Catic Beijing JV, iar câştigătoare a fost desemnată compania austriacă. Dar chinezii au contestat rezultatul, iar în iulie 2011, Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău a stopat semnarea contractului între AIC şi Strabag. Instanţa a anulat şi rezultatele evaluării companiilor ce au fost selectate să participe la ultima etapă a concursului pentru a realiza lucrările de reabilitare a pistei.

După câteva amânări, Guvernul a renunţat la împrumutul de la BERD şi BEI, hotărând să dea aeroportul în concesiune. Decizia de principiu a fost luată în vara lui 2012, iar misiunea pregătirii ei a fost pusă în sarcina Ministerului Economiei.

Oficialităţile din Ministerul Economiei şi-au întemeiat propunerea de concesionare cu critica acordului cu BERD-ul, susţinând că instituţia financiară europeană ar fi inclus costuri exagerate pentru lucrările de modernizare.

”Din punct de vedere economic, propunerile concesionarului sunt cu mult mai bune şi convenabile ţării noastre decât cele oferite de BERD“, a mai spus Copaci, justificând alegerea Avia Invest, o companie cu acţionari ruşi, care l-a ales ulterior pe controversatul om de afaceri Ilan Şor ca preşedinte al Consiliului de Administraţie.