ECONOMIC

Milioanele ce curg pe alături. De ce jocurile de noroc sunt scutite de TVA şi alte taxe? - Mold-Street

post-img

O decizie a Consiliului Concurenţei scoate la iveală faptul că anual bugetul de stat ratează venituri de zeci de milioane lei, ca urmare a scutirii de plata TVA, fără drept de deducere, a serviciilor legate de jocurile de noroc.

Este vorba de o prevedere din art. 103 alin. (1) pct. 14) a Codului fiscal al Republicii Moldova prin care deja de 20 de ani, serviciile legate de jocurile de noroc sunt scutite de TVA. E adevărat că fără drept de deducere, scrie Moldo-street

Ajutor de stat pentru cazinouri, păcăneli şi loterie

Motivele pentru care serviciile precum întreţinerea cazinourilor, organizarea şi desfăşurarea loteriilor, organizarea funcţionării sălilor de joc cu automate de joc cu câştiguri băneşti, organizarea şi desfăşurarea pariurilor pentru competiţiile/evenimentele sportive, organizarea jocurilor de noroc prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice beneficiază de astfel de facilităţi rămân neclare.

În acelaşi timp la începutul acestui an, Serviciul Fiscal de Stat a raportat la Consiliul Concurenţei această scutire de la plata TVA ca măsură de sprijin, adică ajutor de stat şi a prezentat şi unele cifre. 

Potrivit datelor Fiscului în anul 2011 cazinourile şi alte jocuri de noroc au beneficiat de o scutire de la plata TVA de 19,2 milioane de lei, iar în anul 2012 aceasta a fost de 18,1 milioane lei. Astfel doar în doi ani s-au acumulat 37,3 milioane de lei. E o sumă enormă.

Pentru anii 2013 - 2018 Serviciul Fiscal de Stat a raportat Consiliului Concurenţei că "nu dispune de informaţii pentru a determina valoarea scutirii de TVA".

Este o constatare cu multe semne de întrebare pentru activitatea Fiscului. Or, un raport de audit al Curţii de Conturi din august 2016, prezintă date fiscale privind valoarea scutirilor de TVA pentru jocurile de noroc în perioada 2011-2015. Adică informaţii privind valoarea scutirilor există cel puţin până în 2016.

Scutiri TVA de 60 de milioane lei în 2015

Datele publicate de Curtea de Conturi relevă că deja în anul 2015 valoarea ajutorului de stat pentru cazinouri şi păcăneli a ajuns la peste 60 de milioane de lei, de trei ori şi ceva mai mare decât în 2011-2012. 

Cele 60 de milioane de lei depăşesc cu 10% valoarea asistenţei externe pentru reforma justiţiei planificată pentru 2015.

De notat că anul 2015 a fost unul de criză, iar guvernele de atunci au fost nevoite să sisteze mai multe programe sociale şi economice finanţate de la Bugetul de stat din cauza lipsei de bani.

Totodată reţelele de cazinouri şi săli cu automate de jocuri gen „păcăneli”, erau scutite şi de taxa vamală la importul unor aparate.
De exemplu, la importul de ruletă automată „karma 5” sau de alte aparate de jocuri de noroc, companiile din domeniu au beneficiat în anii 2012, 2014 şi 2015 de facilităţi fiscale şi vamale: la TVA de 3,1 milioane lei, iar la taxa vamală de circa 2,4 milioane lei.

Nu întâmplător, la finele lunii noiembrie 2015, premierul interimar Gheorghe Brega a semnat o dispoziţie prin care cerea Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Ministerului Justiţiei să propună modificări a cadrului normativ şi prevederilor legale pentru ajustarea regimului fiscal, aplicat cazinourilor şi altor unităţi de agrement, conform recomandărilor Curţii de Conturi, astfel încât să fie eliminate aceste scutiri.

„Bardacul” şi cazinourile

Decizia premierului venea după ce un alt audit al Curţii de Conturi constata că statul a pierdut zeci de milioane de lei prin scutirea de impozite a unor cazinouri din Chişinău. 

„Băi, noi suntem în ţara asta tâmpiţi cu totul. Suntem bolnavi de cap, oameni buni. Înlesniri de 80 de milioane de lei la jocurile de noroc, cazinourile, „bardacul” acesta care s-a implementat în ultimii ani şi în Chişinău. Oare chiar suntem trăsniţi cu leuca? Unele cazinouri lucrează fără venituri. Nu au venit, dar ei muncesc, săracii, în pierdere. Astăzi oamenii mor fără medicamente, pentru că trebuie să le plătească în spitale, dar aici – facilităţi”, se arăta indignat preşedintele de atunci a Curţii de Conturi, Serafim Urechean, când a fost prezentat raportul privind administrarea veniturilor publice.

Continuarea o găsiţi aici.