ECONOMIC

La patru ani de la frauda bancară, avem mai multe întrebări decât răspunsuri, Expert-Grup 

post-img

La patru ani de la decizia statului de a garanta creditele de urgenţă acordate de către BNM unor bănci insolvabile, mai multe întrebări apar asupra fenomenului pe care îl cunoaştem drept „furtul miliardului”. Deşi s-a invocat conjunctura economică regională nefavorabilă, totuşi criza înregistrată în 2014 a fost rezultatul unei fraude bancare imense cu sustragerea banilor din mai multe bănci. Constatarea este făcută un raport al Centrului analitic independent „Expert-Grup”, transmite IPN.

Potrivit experţilor Centrului, lipsa de coordonare dintre instituţiile de stat, combaterea defectuoasă a spălării banilor şi disputele politice de la acel moment au fost elemente care au dus la devalizarea a trei bănci şi deturnarea a peste 13 miliarde de lei. Ulterior guvernanţii au pus pe umerii plătitorilor de taxe scăderea puterii de cumpărare a leului cu circa 30% şi lichidarea a trei bănci, dintre care una de stat.

Economiştii Centrului susţin că frauda bancară a generat costuri indirecte care au dus la încetinirea activităţii economice şi deteriorarea climatului investiţional. Deşi, ulterior au fost lansate o serie de reforme menite să fortifice rezistenţa sectorul bancar şi să prevină repetarea unor asemenea evenimente, lipsa de consistenţă între diferite acte legislative indică existenţa unor posibile riscuri de utilizare a fondurilor publice pentru salvarea băncilor insolvabile.

Economistul Centrului şi coautor al raportului, Eugen Ghileţchi, spune că în prezent prejudiciul direct aplicat bugetului ţării, după acordarea creditelor de urgenţă, este de 13,3 miliarde de lei în obligaţiuni. De la momentul convertirii garanţiei în datorie publică s-a achitat 1,4 miliarde de lei. Expertul menţionează că nu se depun eforturi suficiente pentru stingerea anticipată a datoriei ce derivă din frauda bancară. Acest fapt ar diminua presiunea pe plătitorii de impozite. În prezent, nu există claritate nici privind venitul obţinut din înstrăinarea acţiunilor blocate şi ulterior anulate de către BNM.

„Pe fundalul reformelor, riscul utilizării fondurilor publice pentru salvarea băncilor insolvabile s-a diminuat considerabil, însă nu a fost eliminat în totalitate. Continuă să existe inconsistenţe între actele normative vis-a-vis de acordarea de către BNM a creditelor de urgenţă pentru bănci”, se spune în raport. Economiştii Centrului reiterează importanţa recuperării cât mai urgente a fondurilor delapidate şi achitarea anticipată a datoriei, deservirea căreia va continua să crească în următorii ani.