În economia Republicii Moldova persistă trei factori nefavorabili care împiedică dezvoltarea ţării şi nu duc la creşterea PIB-ului pe cap de locuitor, consideră expertul independent Veaceslav Ioniţă.
Este vorba de exporturile care stagnează, remitenţele în scădere, precum şi reducerea investiţiilor în imobiliare de către moldovenii care muncesc în străinătate.
Ioniţă consideră că această tendinţă poate duce la creşterea deficitului balanţei comerciale, la deprecierea monedei naţionale şi, inevitabil, la sărăcirea şi mai tare a populaţiei.
Referindu-se la situaţia din sectorul real al economiei, expertul atrage atenţia la faptul că exporturile stagnează şi din acest motiv în ţară s-a redus oferta de valută. Exporturile sunt menţinute datorită investiţiilor rezidenţilor Zonelor economice libere, în special, din sectorul industriei automotive.
"Dacă exporturile nu ar fi înregistrat o creştere anuală cu $170 mil., atunci anul acesta ţara noastră ar fi contabilizat o reducere a livrărilor de mărfuri cu cel puţin $100 mil.", spune Ioniţă.
Referitor la transferurile de bani în Moldova de către muncitorii migranţi, expertul spune că, anterior, reducerea remitenţelor a fost determinată de criza financiară globală (2009) şi furtul banilor din băncile moldoveneşti (2014).
"În anul 2019, fenomenul este caracterizat prin reîntregirea familiilor. Iar cei $300 mil. care veneau pentru întreţinerea copiilor la facultate în prezent nu mai vin. Dacă statul vrea să îmbunătăţească situaţia pe piaţa valutară, trebuie să se gândească cum poate aduce banii cetăţenilor acasă", a remarcat expertul.
În opinia expertului, dacă autorităţile vor să reducă deficitul balanţei comerciale, să rezolve problema pe piaţa valutară şi să nu permită deprecierea monedei naţionale care duce la sărăcirea populaţiei, trebuie să se gândească la diversificarea pieţei resurselor energetice. Acest lucru este însă pe termen lung.
Ioniţă a afirmat că. pentru reducerea deficitului balanţei comerciale şi diminuarea presiunii de pe piaţa valutară, Republica Moldova trebuie să se concentreze pe Zonele economice libere şi industria automtive. Pe termen scurt, aceasta este unica sursă de creştere a exporturilor şi a locurilor de muncă.
Potrivit lui, în acelaşi timp este nevoie şi de demonopolizarea exporturilor.
"Republica Moldova are un potenţial enorm de livrare a produselor cerealiere, care se cifrează la $500 mil., dar care uşor poate fi crescut la un miliard de dolari. Monopolul a limitat din capacitatea businessului de a-şi valorifica la maxim potenţialul", subliniază expertul.
Ioniţă consideră că această tendinţă poate duce la creşterea deficitului balanţei comerciale, la deprecierea monedei naţionale şi, inevitabil, la sărăcirea şi mai tare a populaţiei.
Referindu-se la situaţia din sectorul real al economiei, expertul atrage atenţia la faptul că exporturile stagnează şi din acest motiv în ţară s-a redus oferta de valută. Exporturile sunt menţinute datorită investiţiilor rezidenţilor Zonelor economice libere, în special, din sectorul industriei automotive.
"Dacă exporturile nu ar fi înregistrat o creştere anuală cu $170 mil., atunci anul acesta ţara noastră ar fi contabilizat o reducere a livrărilor de mărfuri cu cel puţin $100 mil.", spune Ioniţă.
Referitor la transferurile de bani în Moldova de către muncitorii migranţi, expertul spune că, anterior, reducerea remitenţelor a fost determinată de criza financiară globală (2009) şi furtul banilor din băncile moldoveneşti (2014).
"În anul 2019, fenomenul este caracterizat prin reîntregirea familiilor. Iar cei $300 mil. care veneau pentru întreţinerea copiilor la facultate în prezent nu mai vin. Dacă statul vrea să îmbunătăţească situaţia pe piaţa valutară, trebuie să se gândească cum poate aduce banii cetăţenilor acasă", a remarcat expertul.
În opinia expertului, dacă autorităţile vor să reducă deficitul balanţei comerciale, să rezolve problema pe piaţa valutară şi să nu permită deprecierea monedei naţionale care duce la sărăcirea populaţiei, trebuie să se gândească la diversificarea pieţei resurselor energetice. Acest lucru este însă pe termen lung.
Ioniţă a afirmat că. pentru reducerea deficitului balanţei comerciale şi diminuarea presiunii de pe piaţa valutară, Republica Moldova trebuie să se concentreze pe Zonele economice libere şi industria automtive. Pe termen scurt, aceasta este unica sursă de creştere a exporturilor şi a locurilor de muncă.
Potrivit lui, în acelaşi timp este nevoie şi de demonopolizarea exporturilor.
"Republica Moldova are un potenţial enorm de livrare a produselor cerealiere, care se cifrează la $500 mil., dar care uşor poate fi crescut la un miliard de dolari. Monopolul a limitat din capacitatea businessului de a-şi valorifica la maxim potenţialul", subliniază expertul.
