ECONOMIC

IDIS Viitorul: Lipsa unei autonomii financiare locale autentice rămâne o piedică în dezvoltarea economică a localităţilor

post-img

Mărimea bugetelor unităţilor administrativ teritoriale (BUAT) este critic insuficientă pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităţilor locale. În acelaşi timp, se amplifică restrângerea rolului bugetelor locale în finanţarea economiilor locale.

Aceste evoluţii indică asupra subestimării de către decidenţii politici de la nivelul autorităţile publice locale (APC) a dezvoltării economice locale în calitate de soluţie menită să reducă sărăcia şi să consolideze sustenabilitatea proceselor de creştere economică în Republica Moldova, susţine Angela Secrieriu autoarea studiului „Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi: dimensiune, structură şi calitate, care este expertă în finanţe publice la IDIS Viitorul.

Potrivit studiului, centralizarea financiară, manifestată prin restrângerea ponderii veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetare şi creşterea concomitentă a ponderii transferurilor, cunoaşte proporţii din ce în ce mai pronunţate şi alarmante. Această tendinţă afectează, printre altele, independenţa autorităţilor APL în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localităţi în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale. În plus, reducerea veniturilor proprii înseamnă pentru APL mai puţine resurse pentru finanţarea exercitării competenţelor proprii. Reticenţa autorităţilor APL de a-şi manifesta iniţiativa şi activismul în dezvoltarea economiilor locale este determinată şi de numărul mare de cazuri de urmărire penală întocmite împotriva aleşilor locali sub pretextul luptei anticorupţie.

Igor Munteanu, directorul IDIS „Vitorul” a spus că „guvernarea locală ar putea fi îmbunătăţită prin descentralizare, care este înfăptuită mai puţin, iar autorităţile locale sunt la cheremul administraţiei centrale, care decide asupra transferurilor. În Olanda autorităţile locale convin cu cele centrale asupra transferurilor. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în Republica Moldova pentru ca guvernul central să-şi dovedească motivaţia şi dorinţa de a dezvolta economic ţara”.

„Dezvoltarea socio-economică este o sarcină importantă a administraţiei publice locale, fiind totodată şi o competenţă descentalizată a acesteia. Cu toate acestea, în situaţia în care descentralizarea administrativă şi autonomia financiară rămân doar scopuri declarate, realizarea competenţelor APL rămâne o provocare. Pentru a-i încuraja să lucreze în vederea unei creşteri economice sustenabile, reprezentanţii  puterii locale au nevoie de suport, de tratament echitabil din partea APC, dar mai ales de autonomie financiară în gestiunea bugetară” a menţionat Ana Mihailov, Coordonatoare de Programe a Fundaţiei Friedrich Ebert din Moldova.

”Se atestă o tendinţă negativă în autonomia locală care se manifestă prin scăderea veniturilor proprii. Aceasta arată cum sunt implementate angajamentele statului ce ţin de respectarea principiilor autonomiei locale şi angajamentele internaţionale. Există o discrepanţă majoră dintre prevederile legale şi situaţia de facto. Cât despre atribuţiile autorităţilor publice locale de nivelul II, constatăm că modul de finanţare şi de gestionare a competenţelor arată ca nu avem autorităţi publice locale, ci nişte reprezentanţi ai guvernului în teritoriu, care prestează servicii naţionale la nivel local”, a declarat Viorel Furdui, preşedintele CALM.

Gheorghe Răileanu, primar de Cimişlia a afirmat că „repartizarea banilor de către consiliile raionale către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I se realizează după criteriul politic. Acest fapt demonstrează lipsa unei viziuni a statului în privinţa politicilor de dezvoltare ale localităţilor”

Potrivit lui Victor Giosan, Înalt Consilier al UE  pe reforma administraţiei publice locale, „este foarte important de a consolida baza veniturilor proprii la nivel local. Impozitul pe proprietate pentru persoanele fizice şi juridice este foarte important în acumularea veniturilor la nivel local. De aceea, este necesar un sistem cât mai funcţional de evaluare a acestor proprietăţi . Or, evaluarea înseamnă şi capacitatea oamenilor de a plăti pentru acea proprietate. Acea valoare depinde de nivelul de dezvoltare a localităţii”.

În concluzie, autoarea studiului, Angela Secrieru recomandă consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul APL, inclusiv prin implementarea deplină şi în bune condiţii a prevederilor SND şi transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, inclusiv a transferurilor între diferitele niveluri ale APL.

Raportul poate fi descărcat aici.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului privind monitorizarea politicilor publice şi formulare de recomandări de politici, implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Ebert (FES).