Potrivit prognozei BNM, inflaţia poate reveni la 5% pe la sfârşitul anului 2022. Totodată, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Octavian Armaşu, susţine ideea de a atrage investitori străini, care au licenţe de la autorităţile de reglementare din Marea Britanie, SUA, Uniunea Europeană - SEC, FCA, BAFIN, în capitatul băncilor din Republica Moldova. „Această idee pluteşte în aer, ştim despre ea şi o studiem”, a declarat Octavian Armaşu, într-un interviu oferit revistei economico-financiară „Bănci şi Finanţe”.
„Ori de câte ori este posibil, ar trebui să atragem noi investitori în sectorul bancar. Acest lucru este bun pentru ţară, economie şi sistemul bancar. Pot spune că noi, la BNM, vom căuta soluţii pentru a face posibilă o astfel de dezvoltare în sectorul bancar. Acum nu aş afirma categoric că în Republica Moldova nu mai pot exista încercări de pătrundere în capitalul bancar al investitorilor „nepotriviţi”. În opinia mea, este prea devreme să spun că acest tip de risc a trecut pentru totdeauna din ţară. Dar vreau să afirm cu toată responsabilitatea că aceste riscuri au scăzut în mare măsură. Probabil că acestea vor fi reduse la minimum atunci când sistemul de justiţie funcţionează în mod demn în Republica Moldova. Vom putea apoi proteja băncile pentru a întoarce pentru totdeauna această pagină din istoria dezvoltării sectorului bancar”, a mai adăugat guvernatorul BNM.
De asemenea, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei a remarcat modul în care autoritatea de reglementare evaluează dezvoltarea băncilor în anul curent.
„Vreau să recunosc că rezultatele reformelor din sectorul bancar care au fost realizate în ultimii ani dau rezultate pozitive şi foarte tangibile. Mă refer la ce s-a făcut în sistem după criza bancară din 2014-2015. Acesta este tot ceea ce are legătură directă cu transparenţa acţionarilor băncilor, schimbări pozitive în guvernanţa corporativă, modificări ale legislaţiei în conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel, mai cunoscute în comunitatea bancară ca standardele Basel-III. Toate acestea împreună au dat rezultatele pozitive. Dacă luăm în considerare criza provocată de pandemie, atunci este corect să admitem că băncile au intrat în ea puternice, bine pregătite, cu rezerve suficiente. Băncile aveau capital propriu normal, lichiditate şi o pregătire ridicată în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă competentă a băncilor. Astăzi vedem că băncile trec printr-o pandemie şi criză economică fără şocuri semnificative şi vizibile, fără pierderi alarmante. Mai mult, vreau să spun că sectorul bancar în această perioadă de criză a fost acel tampon şi instrument de încredere care a susţinut economia moldovenească în cel mai dificil moment. În timpul crizei pandemice, nu a existat un impact semnificativ din partea guvernului în ceea ce priveşte impulsul fiscal. Şi dacă a existat, atunci poate fi caracterizat ca fiind destul de moderat. Şi ceea ce a susţinut economia în această perioadă a fost sectorul bancar”, a mai adăugat Octavian Armaşu.
Acum Republica Moldova se confruntă cu o creştere rapidă a inflaţiei care se datorează în principal şocurilor de ofertă - importurile de energie la preţuri mult mai mari, creşterea costului produselor petroliere şi, bineînţeles, preţul în creştere al alimentelor pe pieţele internaţionale.
Potrivit prognozei BNM, inflaţia poate reveni la 5% pe la sfârşitul anului 2022. „Conform ultimei noastre prognoze, pe baza datelor de la jumătatea anului 2021, inflaţia ar trebui să scadă până la sfârşitul lui 2022. În ianuarie-februarie, BNM va face o nouă prognoză, ţinând cont de informaţii noi, pe care le analizăm cu atenţie ţinând cont de bugetul de stat pe 2022, de starea pieţelor, precum şi de legile, de exemplu, privind pensiile, cuantumul compensaţiei, care împreună vor afecta indicele preţurilor de consum.din ţară. Toate acestea, în consecinţă, vor fi incluse în noua prognoză, în care BNM îşi va prezenta viziunea asupra inflaţiei în 2022”, conchide Octavian Armaşu.
De asemenea, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei a remarcat modul în care autoritatea de reglementare evaluează dezvoltarea băncilor în anul curent.
„Vreau să recunosc că rezultatele reformelor din sectorul bancar care au fost realizate în ultimii ani dau rezultate pozitive şi foarte tangibile. Mă refer la ce s-a făcut în sistem după criza bancară din 2014-2015. Acesta este tot ceea ce are legătură directă cu transparenţa acţionarilor băncilor, schimbări pozitive în guvernanţa corporativă, modificări ale legislaţiei în conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel, mai cunoscute în comunitatea bancară ca standardele Basel-III. Toate acestea împreună au dat rezultatele pozitive. Dacă luăm în considerare criza provocată de pandemie, atunci este corect să admitem că băncile au intrat în ea puternice, bine pregătite, cu rezerve suficiente. Băncile aveau capital propriu normal, lichiditate şi o pregătire ridicată în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă competentă a băncilor. Astăzi vedem că băncile trec printr-o pandemie şi criză economică fără şocuri semnificative şi vizibile, fără pierderi alarmante. Mai mult, vreau să spun că sectorul bancar în această perioadă de criză a fost acel tampon şi instrument de încredere care a susţinut economia moldovenească în cel mai dificil moment. În timpul crizei pandemice, nu a existat un impact semnificativ din partea guvernului în ceea ce priveşte impulsul fiscal. Şi dacă a existat, atunci poate fi caracterizat ca fiind destul de moderat. Şi ceea ce a susţinut economia în această perioadă a fost sectorul bancar”, a mai adăugat Octavian Armaşu.
Acum Republica Moldova se confruntă cu o creştere rapidă a inflaţiei care se datorează în principal şocurilor de ofertă - importurile de energie la preţuri mult mai mari, creşterea costului produselor petroliere şi, bineînţeles, preţul în creştere al alimentelor pe pieţele internaţionale.
Potrivit prognozei BNM, inflaţia poate reveni la 5% pe la sfârşitul anului 2022. „Conform ultimei noastre prognoze, pe baza datelor de la jumătatea anului 2021, inflaţia ar trebui să scadă până la sfârşitul lui 2022. În ianuarie-februarie, BNM va face o nouă prognoză, ţinând cont de informaţii noi, pe care le analizăm cu atenţie ţinând cont de bugetul de stat pe 2022, de starea pieţelor, precum şi de legile, de exemplu, privind pensiile, cuantumul compensaţiei, care împreună vor afecta indicele preţurilor de consum.din ţară. Toate acestea, în consecinţă, vor fi incluse în noua prognoză, în care BNM îşi va prezenta viziunea asupra inflaţiei în 2022”, conchide Octavian Armaşu.
