Octavian Armaşu a declarat Europei Libere că prin revocarea legii, Banca Naţională este „decapitalizată”, ceea ce-i va limita capacitatea de a asigura preţuri stabile şi a lupta cu inflaţia. În al doilea rând, o Bancă Naţională decapitalizată, rămasă fără o sumă importantă de bani, pentru că statul nu mai vrea să-şi achite angajamentul este un semnal negativ pentru parteneri financiari externi ai R. Moldova.

„Nu este doar un moft, o ambiţie a cuiva din FMI, este un element de salvgardare a capacităţii statului Republica Moldova de a rambursa creditele către creditorii externi. Creditorii externi, prin intermediul Fondului Monetar Internaţional, vor să se asigure că statul Republica Moldova are capacitatea de a deservi datoria şi de a rambursa. Dacă statul are această capacitate, creditorii acordă finanţări, dacă statul nu are această capacitate, creditorii nu acordă finanţări” a explicat Armaşu.

Potrivit guvernatorului, creditorii externi nu vor mai acorda credite statului Republica Moldova sau, cu alte cuvinte, „avem riscul ca Republica Moldova să fie izolată din punct de vedere financiar”.

Într-un final, Armaşu spune că anularea legii va lovi în  păturile cele mai vulnerabile din societate.
 

Reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova, Rodgers Chawani, considera că revocarea „legii miliardului”este „un pas înapoi” în reforma sectorului bancar iniţiativa deputaţilor socialişti de a anula legea miliardului, cea prin care statul s-a obligat să restituie paguba în urma „furtului miliardului”.