„Această oportunitate vizează crearea condiţiilor monetare capabile să menţină inflaţia în intervalul de variaţie de ± 1,5 puncte procentuale de la ţinta inflaţiei de 5% pe termen mediu. Astfel, prin ţintirea inflaţiei BNM atinge stabilitatea preţurilor”, a declarat guvernatorul într-un interviu comun acordat presei, transmite IPN.

Octavian Armaşu a menţionat că ultima decizie de politică monetară a Băncii Naţionale reflectă întocmai prognoza anterioară referitor la evoluţia inflaţiei.

„Totodată, voi menţiona că banca centrală a anunţat de mai multe ori despre necesitatea ajustării politicii monetare în direcţia unei relaxări spre finele anului curent. Şi asta pentru că în 2020 se aşteaptă o reducere a inflaţiei. Decizia a fost votată unanim în Comitetul executiv şi a avut drept scop de a menţine inflaţia în intervalul de variaţie al ţintei de 5%, ceea ce constituie o situaţie optimă pentru dezvoltarea economiei naţionale”, a notat guvernatorul.

Întrebat dacă ultima decizie de politică monetară a BNM a fost sau nu influenţată de presiuni din exterior, inclusiv politice, Octavian Armaşu a menţionat că toate deciziile de politică monetară au la bază o analiză complexă a situaţiei macroeconomice, inclusiv scenarii rezultate din mai multe modele matematice. „Prin urmare, nu pot fi invocate eventuale presiuni politice. Banca Naţională este o instituţie independentă şi va continua să dea dovadă de profesionalism şi să dezvolte sectorul financiar-bancar pentru a-l face mai stabil şi de încredere”, precizează guvernatorul.

Potrivit lui, BNM stabileşte şi promovează politica monetară şi valutară în scopul realizării obiectivului său fundamental – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. În acest sens, banca centrală implementează regimul ţintirii directe a inflaţiei, conform Strategiei politicii monetare a BNM pe termen mediu.

Conform documentului, ţinta inflaţiei, calculată în baza indicelui preţurilor de consum, este de 5% anual cu o posibilă deviere de +/- 1,5 puncte procentuale. Atingerea ţintei se realizează prin utilizarea instrumentului principal de politică monetară – operaţiunile de piaţă deschisă.

În acelaşi timp, BNM utilizează instrumente auxiliare de politică monetară precum: facilităţile permanente, norma rezervelor obligatorii şi intervenţiile pe piaţa valutară. Totodată, deciziile de politică monetară ale BNM se bazează pe următoarele elemente-cheie: proiecţia inflaţiei şi economiei naţionale bazată pe modele cantitative , prognoza preţurilor reglementate şi factorilor determinanţi ai inflaţiei, conjunctura economică internaţională şi analiza condiţiilor monetare reale, inclusiv a ratelor dobânzilor şi agregatelor monetare, analiza pieţelor monetară, valutară, a politicii fiscale şi bugetare etc.

Astfel, în cadrul politicii monetare aplicat de BNM, pe parcursul anului calendaristic sunt efectuate patru runde trimestriale de prognoză a inflaţiei. În baza prognozei inflaţiei, Comitetul executiv al BNM adoptă deciziile de politică monetară pe care le publică în ziua adoptării.

Între aceste runde, există încă patru şedinţe ale Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare ce vizează calendarul şedinţelor CE a BNM cu privire la promovarea politicii monetare. În acest fel, BNM monitorizează şi anticipează evoluţiile macroeconomice interne şi cele externe, riscurile şi incertitudinile asociate evoluţiei inflaţiei pe termen scurt şi mediu.