„Istoria rezultatelor modeste atinse de Republica Moldova în ceea ce priveşte executarea cheltuielilor capitale prevăzute în buget reflectă punctele slabe în sfera managementului investiţiilor publice, care trebuie să fie eliminate de urgenţă. În afară de aceasta, pentru a asigura finanţarea de către partenerii externi de dezvoltare, aşa cum este prevăzut în buget, este necesar un puternic impuls de reformare. Între timp, este necesar de elaborat planuri pentru situaţii neprevăzute care să fie implementate în cazul în care nu se vor materializa aşteptările în privinţa intrărilor de mijloace din surse externe”, se menţionează în declaraţie.

Experţii FMI prognozează că inflaţia va decelera. Aceştia susţin direcţia deciziei de politică monetară a Băncii Naţionale a Moldovei. În opinia experţilor, decizia respectivă a fost luată prematur, dat fiind riscurile legate de presiunile inflaţioniste determinate de politica bugetar-fiscală mai relaxată şi de deprecierea monedei naţionale. BNM trebuie să fie gata să ajusteze politica monetară, în cazul în care se vor materializa riscurile care ar putea influenţa perspectivele inflaţiei. Vulnerabilitatea Republicii Moldova la şocurile externe impune necesitatea unui regim flexibil al ratei de schimb care să servească drept un instrument eficient pentru absorbţia şocurilor. Pentru realizarea acestui obiectiv, BNM şi-a limitat într-o manieră adecvată rolul activ pe piaţa valutară, limitându-şi intervenţiile doar la cele menite să atenueze volatilitatea excesivă.

În pofida eforturilor de stabilizare care s-au soldat cu succes, vulnerabilităţile instituţionale şi cele legate de guvernanţă sunt semnificative şi larg-răspândite. Acestea constituie o piedică majoră în calea creşterii nivelului de trai a populaţiei. Se atestă o percepţie generală că statul este corupt şi justiţia nu funcţionează adecvat, cadrul de reglementare nu este pus în aplicare în mod corespunzător, iar existenţa sectorului impunător al întreprinderilor de stat generează riscuri bugetare şi subminează concurenţa şi productivitatea.

În declaraţie se mai spune că, deşi s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte supravegherea sectorului bancar, supravegherea slabă a sectorului financiar nebancar, lacunele existente în cadrul ce ţine de prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi lipsa progresului în recuperarea activelor fraudate reprezintă o sursă recurentă de îngrijorare. Eliminarea acestor vulnerabilităţi s-ar putea reflecta într-o creştere economică semnificativă, în urma acumulării mai rapide de capital, reducerii pierderilor forţei de muncă şi capitalului uman în urma emigrării de proporţii şi unei productivităţi mai mari.

La Chişinău, echipa de experţi a FMI a purtat discuţii cu autorităţile în contextul consultărilor periodice prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI, pentru anul 2020, şi a evaluării a şasea – finale – a programului economic al Republicii Moldova susţinut de FMI prin mecanismele de finanţare ECF (Mecanismul extins de creditare) şi EFF (Mecanismul de finanţare extinsă).

Misiunea a ajuns la un acord la nivel de experţi cu privire la politicile necesare pentru a finaliza a şasea evaluare a programului susţinut de FMI şi a purtat discuţii constructive cu autorităţile în contextul consultărilor pe anul 2020 prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI.