Kremlinul vrea să arate că problema gazelor este o problemă politică şi că aceasta nu poate fi scoasă din context politic. De această opinie este fostul şef al Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică (ANRE), Victor Parlicov. El a declarat, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR MOLDOVA, situaţia actuală este una în care vulnerabili sunt toţi, inclusiv regiunea transnistreană. Potrivit lui, Kremlinul nu mizează pe o situaţie de incertitudine pe termen lung.
„Sunt sigur că există o bază juridică din care noi să cerem prelungirea contractului la formula veche. Întrebarea este că având chiar şi această bază juridică asta nu este suficient ca Gazprom să ţi-o accepte şi atunci eu m-aş fi bucurat dacă ar fi doar condiţionalităţi ale Gazpromului şi nu de mai sus de Gazprom, de la Kremlin şi în al doilea rând dacă ar fi aceste condiţionalităţi doar de ordin strict tehnic: haideţi să rezolvăm problema datoriilor, să rezolvăm problemele tehnice legate de pachetul III. Dar dacă sincer văzând cum au evoluat evenimentele, urmărind ce s-a mai scris prin presa rusă cu referire la acest nou contract, eu cred că e vorba nu doar de aspecte tehnice. Sunt sigur că, în primul rând Kremlinul vrea să arate că problema gazelor este o problemă politică şi că voi nu puteţi să o scoateţi din context politic. Situaţia actuală este o situaţie în care vulnerabili sunt toţi şi regiunea transnistreană este nu mai puţin vulnerabilă ca noi, respectiv nu cred că Kremlinul mizează pe o luptă pe termen lung, ca noi să stăm în situaţia asta de incertitudine pe termen lung. Cred că înt-adevăr asta a fost mai curând o încercare de a da o lecţie politică, de a forţa autorităţile noastre să treacă la o discuţii politice direct, indiferent că pe filiera Moldovagaz există reprezentantul statului, în cadrul Moldovagaz guvernul deţine 35 la sută de acţiuni, dar probabil că ei (n.r. Rusia) au vrut să arate că nu, fraţilor, e insuficient ca să participe cineva la discuţii care e la un nivel jos, noi vrem să discutăm cu ministrul, prim-ministrul, cu preşedintele. Până acum le-a reuşit, au fost şi vicepremierii Kulminski, Spînu, dacă cu asta predarea lecţiilor celor din R. Moldova se termină eu m-aş bucura”, a menţionat Victor Parlicov.
„Gazpromul ne educă pas cu pas, vă aduceţi aminte declaraţiile autorităţilor noastre că Moldovagaz trebuie să negocieze şi atunci Kremlinul a început să ne educe, dar, cu certitudine, asta este o problemă politică s-a făcut evaziune la un aspect cum va veni gazul, cred că şi aceasta este un element de discuţie în relaţia cu Gazprom, haideţi să o spunem cum este Rusia are o discuţie acum cu Ucraina şi discuţia aceasta este una profundă şi atunci Rusia vrea să creeze un context internaţional favorabil ei în tot ce înseamnă acest segment şi evident că Rusia vrea, cu certitudine, ca R. Moldova să se comporte corect din punctul lor de vedere şi comportamentul corect înseamnă inclusiv livrarea de gaze pe căile pe care Rusia le consideră cele mai ok, că nouă ne place sau nu asta e al doilea segment şi eu cred că acesta tot este subiect de negocieri şi este o negociere politică, în opinia mea”, a menţionat expertul economic Veaceslav Ioniţă.
„Din câte cunosc eu şi asta denotă faptul că a existat un element de pregătire a acestei crize din partea Federaţiei Ruse şi a regiunii transnistrene, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan a achiziţionat ceva rezerve de cărbune şi a trecut parţial pe cărbune. Din câte înţeleg eu cărbunele are două proprietăţi, în primul rând trebuie plătit spre deosebire de gaz care vine acolo gratuit practic şi în al doilea rând există limita tehnică – tu nu poţi să îl aduci acolo ocolind Ucraina, nu cred că este o soluţie durabilă. Eu cred că este o criză planificată, ceea ce s-a întîmplat cu cărbunele în stînga Nistrului denotă că exista un element de pregătire”, a menţionat Victor Parlicov.
„Era evident că ei trebuiau să se pregătească, ei ştiau contextul în care suntem, auzeau declaraţiile autorităţilor noastre politice, ştiau de faptul că se va întârzia foarte mult în aceste discuţii şi atunci logic cei din stânga Nistrului trebuiau să se pregătească soluţia cu cărbune. Era o criză nu atât planificată, cât o criză reală, care este gestionată mai puţin de noi şi mai mult de ei”, a menţionat Veaceslav Ioniţă.
Invitaţii emisiunii s-au referit şi la majorările de tarif pe care le-ar putea achita consumatorii casnici.
„Noi trebuie să purcedem la ajustarea tarifelor mai repede decât mai încet pentru că cât mai repede începem cu atât mai jos va fi tariful final la care va trebui să ne aliniem pentru a nu acumula noi datorii şi a nu crea noi probleme”, a menţionat fostul director al ANRE, Victor Parlicov.
„Dacă este formula veche atunci într-adevăr avem un 30 la sută, povara energetică pe cetăţenii noştri va fi una grea, dar nu critică. Dacă nu se reuşeşte şi avem preţul după formula nouă şi perioada rece a anului, atunci tariful trebuie să crească cel puţin de două ori, dar nu cred că vom ajunge la acest scenariu. Tariful va creşte între 30 şi o sută de procente, dacă acum avem 4,20 lei atunci va fi de la 5,50 până la 9 lei. Dacă avem scenariul cel mai neplăcut eu ceea ce văd eu că trebuie să facă autorităţile este să jumătate din creşterea de preţ să ofere sub compensaţii până la consmul de o sută de metri cubi pe lună, aici sunt cel mai mare număr de consumatori şi atunci efortul nostru financiar anual ar fi cam 600 de milioane de lei din bugetul de stat”, a specificat expertul economic Veaceslav Ioniţă.
„Gazpromul ne educă pas cu pas, vă aduceţi aminte declaraţiile autorităţilor noastre că Moldovagaz trebuie să negocieze şi atunci Kremlinul a început să ne educe, dar, cu certitudine, asta este o problemă politică s-a făcut evaziune la un aspect cum va veni gazul, cred că şi aceasta este un element de discuţie în relaţia cu Gazprom, haideţi să o spunem cum este Rusia are o discuţie acum cu Ucraina şi discuţia aceasta este una profundă şi atunci Rusia vrea să creeze un context internaţional favorabil ei în tot ce înseamnă acest segment şi evident că Rusia vrea, cu certitudine, ca R. Moldova să se comporte corect din punctul lor de vedere şi comportamentul corect înseamnă inclusiv livrarea de gaze pe căile pe care Rusia le consideră cele mai ok, că nouă ne place sau nu asta e al doilea segment şi eu cred că acesta tot este subiect de negocieri şi este o negociere politică, în opinia mea”, a menţionat expertul economic Veaceslav Ioniţă.
„Din câte cunosc eu şi asta denotă faptul că a existat un element de pregătire a acestei crize din partea Federaţiei Ruse şi a regiunii transnistrene, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan a achiziţionat ceva rezerve de cărbune şi a trecut parţial pe cărbune. Din câte înţeleg eu cărbunele are două proprietăţi, în primul rând trebuie plătit spre deosebire de gaz care vine acolo gratuit practic şi în al doilea rând există limita tehnică – tu nu poţi să îl aduci acolo ocolind Ucraina, nu cred că este o soluţie durabilă. Eu cred că este o criză planificată, ceea ce s-a întîmplat cu cărbunele în stînga Nistrului denotă că exista un element de pregătire”, a menţionat Victor Parlicov.
„Era evident că ei trebuiau să se pregătească, ei ştiau contextul în care suntem, auzeau declaraţiile autorităţilor noastre politice, ştiau de faptul că se va întârzia foarte mult în aceste discuţii şi atunci logic cei din stânga Nistrului trebuiau să se pregătească soluţia cu cărbune. Era o criză nu atât planificată, cât o criză reală, care este gestionată mai puţin de noi şi mai mult de ei”, a menţionat Veaceslav Ioniţă.
Invitaţii emisiunii s-au referit şi la majorările de tarif pe care le-ar putea achita consumatorii casnici.
„Noi trebuie să purcedem la ajustarea tarifelor mai repede decât mai încet pentru că cât mai repede începem cu atât mai jos va fi tariful final la care va trebui să ne aliniem pentru a nu acumula noi datorii şi a nu crea noi probleme”, a menţionat fostul director al ANRE, Victor Parlicov.
„Dacă este formula veche atunci într-adevăr avem un 30 la sută, povara energetică pe cetăţenii noştri va fi una grea, dar nu critică. Dacă nu se reuşeşte şi avem preţul după formula nouă şi perioada rece a anului, atunci tariful trebuie să crească cel puţin de două ori, dar nu cred că vom ajunge la acest scenariu. Tariful va creşte între 30 şi o sută de procente, dacă acum avem 4,20 lei atunci va fi de la 5,50 până la 9 lei. Dacă avem scenariul cel mai neplăcut eu ceea ce văd eu că trebuie să facă autorităţile este să jumătate din creşterea de preţ să ofere sub compensaţii până la consmul de o sută de metri cubi pe lună, aici sunt cel mai mare număr de consumatori şi atunci efortul nostru financiar anual ar fi cam 600 de milioane de lei din bugetul de stat”, a specificat expertul economic Veaceslav Ioniţă.