Programul ”Prima Casă” a fost lansat cu mare fast la sfârşitul lunii martie a anului trecut. Au fost enumerate doar beneficiile şi a fost una din cărţile de joc a partidul de guvernământ. Chiar dacă obiectul declarat a fost facilitarea accesului populaţiei la procurarea unui imobil, de fapt principalii beneficiari sunt companiile de construcţii.
Administratorii unora sunt afiliaţi politic şi pentru a-şi vinde apartamentele au intrat în joc deoarece tendinţele din piaţa imobiliară din ultimii ani atestă descreşterea preţurilor la locuinţe. Programul a inversat trendul şi a stopat reducerea preţurilor pentru spaţiului locativ, susţine jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
În următorii ani preţurile la imobile ar putea să se mai reducă. Dacă acum zece ani preţul mediu al metrului pătrat era 867 euro în prezent acesta constituie în medie 525 euro metrul pătrat.
Argumentul că autorităţile au vrut mai mult să salveze companiile de construcţii decât s-au gândit la achiziţia imobililor de către cei fără locuinţă o arată şi datele statistice. Astfel, potrivit ultimelor date publicate de BNS, numărul de locuinţe date în folosinţă în Chişinău în nouă luni ale anului 2018 a fost cu 28,4% mai mic faţă de perioada similară a anului 2017.
”Prin intermediul programului s-a urmărit dezgheţul pieţei imobiliare dar şi a creditelor ipotecare. Lucru care în mare măsură a reuşit. Potrivit ultimelor date ale Băncii Naţionale a Moldovei ponderea împrumuturilor imobiliare în lei acordate în luna decembrie a anului trecut a constituit 29% din totalul creditelor de 687,8 milioane de lei acordate persoanelor fizice. Privitor la dezgheţul pieţei imobiliare, tranzacţiile de vânzare-cumpărare a apartamentelor din Chişinău s-au majorat cu 12% în anul 2018 la 13876, iar contractele de ipotecă au crescut cu 18,8% la 6151”, susţine Victor Ursu.
Principalele provocări ale programului ”Prima Casă” sunt preţurile la apartamente care pe fundalul migraţiei pe termen mediu s-ar putea reduce. De asemenea, salariile nu mai pot creşte, deoarece în sectorul public înregistrăm deficit fiscal, iar companiile private nu mai pot suporta creşteri salariale fără să mai piardă din competitivitate. Majorările de salarii din anul 2019 au fost mai mult electorale, iar acest lucru pe termen scurt este riscant pentru Republica Moldova pe fundalul suspendării finanţărilor externe. Or, finanţarea împrumuturilor s-ar putea dovedi dificilă pentru unele categorii de salariaţi.
Totodată, sporul natural al Republicii Moldova este unul negativ, iar ponderea populaţiei îmbătrânite constituie 17,7% cu 0,5% mai mult în 2017 comparativ cu anul precedent arată datele BNS. Migraţia atinge cote alarmante pe fundalul incertitudinii din ţară. Majoritatea celor care pleacă îşi iau şi familiile deşi anterior cei care plecau preferau să cumpere imobile în Chişinău cu banii adunaţi.
Aparent programul prima casă arată foarte bine, însă dobânda în cadrul programului este mai mare decât în afara programului la una din bănci. Potrivit calculatorului de credite la MAIB un împrumut contractat în cadrul programului Prima Casă are DAE de 9,14% faţă de un împrumut contractat în afara programului DAE 8,92%. MAIB oferă posibilitatea şi migranţilor de a contrata un credit imobiliar cu condiţia să aibă un contract de muncă stabil şi un salariu nu mai mic de 900 de euro lunar.
În prezent prin intermediul programului ”Prima Casă” au fost garantate 1095 de împrumuturi din totalul 1174 de cereri depuse.
În concluzie, Victor Ursu e afirmă că programul ”Prima Casă” chiar dacă aparent arată bine trage după sine mai multe riscuri. În primul rând că a fost promovată netransparent legea care prevede cesionarea contractelor de împrumut către terţe persoane. În context, cei care au achiziţionat apartamente prin intermediul programului s-ar putea pomeni datori unei altei companii şi nu băncii de la care a contractat creditul. Problemele ar putea apărea ulterior cu garanţiile acordate de stat.
