Rezervele valutare sunt caracterizate prin două aspecte. Este vorba de gradul de acoperire cu importuri şi capacitatea de acoperire a masei monetare în circulaţie (volumul dolarilor raportat la toţi leii din piaţă), constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.

Evoluţia rezervelor valutare arată ce s-a întâmplat cu economia ţării. În anul 1994 acestea însumau 180 milioane USD. Pe parcursul anilor Republica Moldova a trecut prin trei crize: 1998, 2009 şi 2014. În 1998 rezervele valutare erau 363 milioane USD şi s-au redus aproape de 3 ori până la 136 milioane USD. Acea criză sa manifestat prin deprecierea leului de aproape 3 ori. Datorită faptului că în consumul populaţiei ponderea mărfurilor de import era semnificativă, această depreciere a dus la sărăcirea puternică a populaţiei, criză economică, politică şi în consecinţă schimbarea elitelor politice a ţării

”A doua criză ca profunzime cea din anul 2014, ca volum de bani cu care s-au redus rezervele valutare. Criza a dus la micşorarea masei monetare, manifestată prin reducerea împrumuturilor acordate economiei. Unicele credite care au crescut a fost cele acordate populaţiei. De fapt s-a produs iarăşi sărăcirea populaţiei însă nu în aşa manieră ca în 1998”, a explicat Ioniţă.

O altă criză a fost cea din 2008-2009. În anul 2008 rezervele valutare au scăzut cu o treime la 1,1 miliarde USD. Această criză a fost mai puţin resimţită de populaţie, deoarece au fost una mondială şi regională. Ţările din regiune, Federaţia Rusă şi Ucraina au fost nevoite să-şi deprecieze valuta or, Republica Moldova se afla în plină campanie electorală din acest sa decis menţinerea cu orice preţ a unui curs valutar stabil. BNM a intervenit şi a consumat o treime din rezervele valutare. Ca urmare a deprecierii valutelor ţărilor din regiune businessul a avut de suferit, doar agenţii economici din agricultură au avut pierderi de peste un 1,5 miliarde de lei.

Referind-se la gradul de acoperire al importurilor cu rezervele valutare, Ioniţă susţine că în 1998 a fost singurul an din istoria Republicii Moldova când indicatorul a fost la un nivel critic şi acoperea doar o lună şi jumătate de importuri.

Atunci când a existat comprimarea rezervelor valutare compensarea în economie a avut loc prin deprecierea monedei naţionale şi reducerea importurilor, care înseamnă sărăcirea populaţiei.

”Criza din 98 a fost provocată de lipsa încasărilor de bani din importurile făcute în Federaţia Rusă, în 2008-2009 au scăzut remitenţele, iar în 2014 s-au întâmplat câteva lucruri concomitent. Au scăzut importurile pe fundalul jafului bancar s-a redus remitenţele, finanţările externe şi investiţiile străine. Per total intrările de valută în ţară au scăzut la trei miliarde USD de la şase miliarde anual”, a rezumat Ioniţă.

În concluzie, economistul IDIS Viitorul a afirmat că în prezent rezervele valutare ale BNM sunt suficiente pentru a asigura importurile Republicii Moldova pentru şase luni, şi corespund cu masa monetară aflată în circulaţie. Datorită creşterii rezervelor valutare BNM poate continua procesul de relaxare a politicilor valutare, care rămân a fi încă destul de restrictive atât pentru business cât şi pentru populaţie. Altfel spus Republica Moldova nu este într-o situaţie critică privind rezervele valutare şi măsurile represive privind repatrierea valutei nu mai au o justificare economică.