ECONOMIC

Expert: Instituţiile care stau cu lupa pe achiziţiile publice – cu mâinile legate

post-img

Numărul mare de încălcări, fraude şi ilegalităţi identificate în achiziţiile publice, pe de o parte de instituţiile abilitate, iar pe altă parte de societatea civilă şi presa de investigaţie, ne întrebam cine este responsabil de controlul modului în care sunt utilizaţi banii publici şi cum sunt aplicate sancţiuni persoanele cu funcţii publice care admit aceste ilegalităţi.

Cu toate că sunt cazuri de iregularităţi şi fraude depistate chiar de autorităţile statului, totuşi persoane atrase la răspundere şi sancţionate pentru prejudiciile aduse bugetelor publice – nu prea, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.

În prezent, Agenţia Achiziţii Publice (AAP) este responsabilă de monitorizarea conformităţii desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, însă fără pârghii de sancţionare a celor responsabili. Anterior, în contextul controlului ex-post, Agenţia putea aplica sancţiuni contravenţionale pentru persoanele din cadrul autorităţilor publice care au admis încălcările constatate. Datele AAP arată că în primele 3 luni ale anului 2019, mai mult de jumătate, mai exact 52% din achiziţiile care au fost iniţiate de către autorităţile contractante, sunt cu abateri de la legislaţie. Diana Enachi susţine că rapoartele de monitorizare ale AAP sunt cu titlu de recomandare, ceea ce generează un grad extrem de redus de conformare din partea autorităţilor. Respectiv, în circa 60% din cazuri autorităţile nu au realizat măsurile de remediere prescrise de Agenţie, deci au continuat desfăşurarea procedurilor de achiziţie cu încălcarea legislaţiei.

Inspecţia financiara – instituţia cu atribuţii de inspectare financiară a autorităţilor publice/bugetare pe aspecte privind conformarea la regulile aplicabile achiziţiilor publice prevăzute de cadrul legal. Rapoartele de activitate ale instituţiei pentru anul 2018 şi semestrul I al anului 2019, arată că acestea conţin date generale. Referinţa la procedurile de achiziţii care au fost supuse controlului în cadrul autorităţilor supuse inspectării, nu se regăsesc. Inspectările financiare se realizează conform unui Plan de activitate, care nu a fost publicat pe pagina instituţiei.

În ceea ce priveşte sistemul de remediere şi soluţionare a contestaţiilor, datele din 2018 arată că deciziile ANSC au stopat încheierea cu încălcarea legislaţiei a contractelor de achiziţie publică cu valoare de peste 660 milioane lei. Aceasta demonstrează că sistemul de contestaţii este un filtru care poate stopa anumite ilegalităţi admise de autorităţile publice, însă, doar în cazul în care un operator economic interesat formulează o contestaţie în acest sens.

În concluzie, se constată că nu avem o politică coerentă şi consecventă de monitorizare, control şi sancţionare a ilegalităţilor din procesul de achiziţie publică. Lipseşte colaborarea reală dintre instituţiile abilitate cu funcţii de elaborare a politicilor, monitorizare şi control a achiziţiilor publice. Monitorizarea realizată de Agenţia Achiziţii Publice nu are rezultatele scontate, autorităţile neconformându-se la măsurile de remediere prescrise. Chiar şi deciziile ANSC care prin lege sunt obligatorii şi orice contract semnat cu încălcarea acestora este nul. Sunt neglijate de unele autorităţi publice.

În concluzie, economista afirmă că datele privind conformitatea procedurilor de achiziţie ale autorităţilor publice şi prejudiciile identificate cu sancţiunile aplicate în procesul de inspectare  de către Inspecţia Financiară nu sunt publicate în Rapoartele de activitate ale instituţiei. Sunt informaţii generale, deci nu pot fi trase concluzii privitor la ilegalităţile care au dus la prejudicierea bugetului public prin desfăşurare a unor proceduri de achiziţie neconforme.