De la obţinerea independenţei, Republica Moldova a acordat un şir de facilităţi fiscale. Acestea sunt de fapt nişte cheltuieli fiscale pe care statul le acordă unor oameni, companii sau entităţi economice. Dacă în anul 2011 acestea constituiau jumătate din veniturile bugetului de stat, în prezent ponderea acestora este 60%, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
„Nu a fost făcut niciun studiu, cu excepţia anului 2016 când Curtea de Conturi a dorit să afle care sunt acele facilităţi fiscale şi cine la primeşte. În prezent sunt peste 105. Ele sunt nişte cheltuieli fiscale pe care statul le oferă anumitor oameni. De exemplu, cei care-şi construiesc casă la ţară achită TVA de 20% prin achiziţia materialelor de construcţie, cei de la oraş care îşi cumpără apartament nu o fac. Nimeni dintre cei care au cumpărat un apartament de 40 mii euro nu ştiu că statul le-a oferit o facilitate fiscală de 8000 de euro. A doua facilitate – 8% la zahăr. Este acesta un produs de primă necesitate? Din contra medicii spun că avem o problemă – consumăm de două ori mai mult zahăr faţă de normă. Pentru facilitatea respectivă statul cheltuie 100-120 mil. de lei/anual”, spune expertul.
Potrivit lui Ioniţă, în anul 2011 facilităţile fiscale constituiau aproximativ jumătate din veniturile bugetului de stat, în 2015 - 62% din buget, iar în zece ani, cât statul a oferit facilităţi fiscale, pierderile au însumat 145 miliarde de lei.
„Nu cerem anularea facilităţilor fiscale. Cerem ca la votarea bugetului să existe o anexă în care să fie arătată lista. În anul 2019 acestea vor constitui 23 miliarde de lei cu o pondere de 60% din veniturile bugetului de stat. În zece ani veniturile la Bugetul Public Naţional au fost de 275 miliarde de lei, iar cheltuie – 296 miliarde. Apare o gaură de 21 miliarde de lei care a fost acoperită din granturi, vinderea proprietăţilor de stat, iar facilităţile fiscale au fost de şapte ori mai mari faţă de banii necesari pentru acoperirea deficitului bugetar”, constată Ioniţă.
Potrivit economistului, facilităţile fiscale sunt egale cu suma bugetului asigurărilor sociale. Republica Moldova trebuie asumat să vină să voteze bugetul. Anul viitor va fi votat un buget de stat de 50 miliarde de lei şi Ministerul Finanţelor trebuie să vină să spună că cheltuielile sunt de 75 miliarde de lei dintre care 50 miliarde sunt la vedere, iar 25 de miliarde de lei nu se ştie cine le primeşte.
„Când va fi cunoscută lista integrală a facilităţilor fiscale se va trece la al doilea pas, de exemplu nu vor fi date reduceri de TVA, dar se vor fi oferi subvenţii agricultorilor. În fiecare an autorităţile trebuie să decidă avem sau nu nevoie de cele peste 100 de facilităţi. Al doilea element, obligaţiunile guvernamentale trebuie să fie incluse în lege într-un un articol unde este descris fiecare obligaţiune a guvernului, care în orice moment poate deveni obligaţiune financiară. De exemplu, care sunt riscurile Programului Prima Casă ca în viitor se poate transforma în datorie de stat.
În acelaşi timp, Guvernul poate suporta şi anumite consecinţe juridice. Anularea unei legi poate duce la un litigiu pe viitor şi poate avea anumite consecinţe financiare. Atunci când deputaţii votează o lege care poate avea consecinţe juridice, deputatul se va gândi deoarece va trebui să vină cu amendamente în care va spune că o dată cu votarea legii vom pierde 20-30 milioane de lei”, a concluzionat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
